Obiective turistice in Pitesti

Orasul medieval Pitesti, a fost consemnat frecvent in note de calatorie sau in lucrari cartografice de valoare europeana, fiind totodata un autentic centru al crestinismului.

Situat intr-o zona privilegiata, la intersectia unor drumuri comerciale importante, a fost cunoscut initial ca un oras al targovetilor, devenind treptat, un puternic centru mestesugaresc.

Actuala imagine a municipiului Pitesti, resedinta judetului Arges, a inceput sa fie dobandita incepand cu anii ’60, care au marcat un proces de industrializare deosebit de intens.
Prezentul, gaseste Pitestiul un oras modern care traieste intens in toate domeniile economice, sociale, culturale, sportive etc.

Avand o populatie de aproximativ 200.000 de locuitori si beneficiind de o forta de munca inalt calificata, Pitestiul realizeaza peste 60 % din productia industriala a judetului, fiind axat in principal pe industria de prelucrare a titeiului, industria chimica, industria de masini si aparate electrice.
Uzinele Dacia-Renault, desi nu se afla pe teritoriul administrativ al municipiului, beneficiaza de forta de munca si inteligenta pitestenilor.

Este deosebit de important ca in perioada de profunde transformari de dupa anul 1990, municipiul Pitesti a fost printre putinele localitati care s-au mentinut la un nivel economic ridicat, pe langa societatile comerciale de traditie aparand si firme noi care s-au dovedit extrem de puternice, multe dintre ele beneficiind de colaboratori si capital international.

Un moment de referinta al istoriei moderne pentru municipiul Pitesti s-a petrecut in anul 1972 cand in centrul orasului au fost plantati primii bulbi de lalele, flori care in primavara anului 1973 au incantat pentru prima data privirile trecatorilor si care, de atunci, an de an sunt tot mai multe si mai frumoase, devenind un simbol al municipiului Pitesti.

Manifestarea „Simfonia Lalelelor”, a carei prima editie a avut loc in anul 1978, a devenit in timp, punctul central al florilor, al lalelelor din municipiul Pitesti, din Romania, locul unde principalii producatori si comercianti de flori au folosit priceperea si talentul lor pentru a scoate in evidenta frumusetea naturii.
„Simfonia Lalelelor”, expozitie dendofloricola, organizata de municipalitate, a adus Pitestiului renume international precum si denumirea de „Orasul Lalelelor”.

Pitestiul nu este insa cunoscut numai datorita „Simfoniei Lalelelor”. El este unul dintre cele mai curate orase din Romania, un oras verde in care, pe langa avantajele civilizatiei, natura ocupa un loc de cinste.
Muzeul Judetean Arges, aflat in fosta cladire a Prefecturii judetului Arges, construita intre anii 1889-1899. A devenit muzeu incepand cu 1970. Din anul 2004, o cladire moderna gazduieste expozitiile si laboratoarele Muzeului Judetean.

O parte din descoperirile arheologice care atesta prezenta si continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri de-a lungul veacurilor sunt expuse in salile Muzeului Judetean Arges.

Muzeul de Arta, construit in anul 1886. Salile acestuia adapostesc lucrari semnate de pictori si sculptori de renume, intre care Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Darascu, V. Popescu, G.D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpana si ale maestrului Gheorghe Iliescu-Calinesti.
Galeria de Arta "METOPA" (Piata Vasile Milea), in care se organizeaza, periodic, expozitii ale membrilor filialei Arges a Uniunii Artistilor Plastici.

Uniunea Artistilor Plastici – Filiala Pitesti. Cladirea (Casa Aron Baiculescu) a fost construita in anul 1875, dupa planurile arhitectului Dumitru Ionescu.

Centrul Judetean al Creatiei Populare Arges. A fost construit in 1920 dupa proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, in stil neoromanesc.

Biserica Domneasca Sf.Gheorghe situata in centrul municipiului, singurul vestigiu al curtilor domnesti de la Pitesti. Constructia a debutat la inceputul secolului al XVI-lea, a fost continuata si refacuta de Matei Basarab si finalizata de domnitorul Constantin Şerban, in 1656.
Biserica Sfanta Vineri. Construita in anul 1827, a fost refacuta in anul 1912, dupa planurile arhitectului Ioan N. Socolescu.

Schitul Trivale, situat in parcul cu acelasi nume. Constructia a fost inceputa in perioada 1672-1674 de mitropolitul Varlaam si finalizata intre anii 1678-1688. Biserica a fost pictata de Ioasaf Grecu in 1731.
Parcul Trivale, oaza de verdeata si recreere pentru pitesteni, a fost amenajat intr-un cadru natural deosebit inca din anul 1900, la marginea padurii cu acelasi nume. Parcul include o gradina zoologica si locuri de agrement, intre care complexul turistic ,, Cornul Vanatorului”, cu spatii de cazare si masa.

Parcul Strand, unul din punctele de atractie ale pitestenilor este situat pe malul raului Arges. Cuprinde locuri de agrement si sport (plimbari cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis, handbal si patinoar artificial). Copiii se pot plimba cu trenuletul facand inconjurul parcului. Tot aici se afla si un teatru de vara amplasat pe una din insulele de pe lacul populat cu lebede.

Teatrul Alexandru Davilla, importanta institutie culturala, nu doar locala , ci si nationala. Constructia a fost refacuta in anul 1948 si renovata in anul 1973 (cand s-au adaugat vitralii si doua fresce pictate de Sorin Ilfoveanu, Dan Broscateanu si Ştefan Ciltia) si 1998. In anul 1974 s-a inaugurat moderna sala Studio 125, proiectata de cunoscutul artist si regizor Liviu Ciulei.

Primaria Municipiului Pitesti. Cladirea, avand ca destinatie initiala Administratia Financiara, a fost construita dupa planurile arhitectului Statie Ciortan si data in folosinta in anul 1933.
Biblioteca Judeteana ,,Dinicu Golescu”, amplasata intr-o cladire monumentala construita de Consiliul Judetean Arges in anul 2003, are o suprafata totala de 4000 m², peste 500.000 volume, printre care si colectii speciale si este dotata cu un sistem computerizat modern de informare si evidenta.

Colegiul National "Ion C. Bratianu", institutie scolara liceala infiintata in 1866. In cadrul Colegiului au studiat, printre altii, poetii Ion Minulescu, Ion Barbu si criticul literar Vladimir Sreinu.