Zanzibar - exotism, romantism si eros

Chiar ca-s nebun de legat, fetelor! Altfel n-as fi fost in stare sa fac trasnaile ce urmeaza in exoticul Zanzibar.

De la Dar Es Salaam, capitala Tanzaniei, pana in Zanzibar, am zburat mai putin de o ora. Auzisem tot felul de lucruri frante despre misterioasa insula, dar nimeni nu ma lamurise pe de-a-ntregul. Asa ca am plecat sa vad cu ochii mei ce nu-mi credeau a auzi urechile (teoretic, urma sa vizitez una dintre cele mai tari destinatii din Oceanul Indian.)

De la aeroport la hotel: 70 dolari

La aeroport, caldura mare, monser, da' mare rau de tot, si o multime nesfarsita de taximetristi. Iar din avionul comunal gen Antonov coborasera vreo 20 de mosnegi nemti rataciti, basca mandrea. Eu adica. Spun unui sofer ca vreau sa ajung la hotelul cu pricina. Mi-a trantit omul un pret de am auzit sacali in Mombasa (care e taman in Kenya, la peste 1 000 kilometri!): 70 de dolari. M-au luat piticii albastri la creier si nervii pe la stomac. S-a intalnit hotul cu prostul? Intreb alt sofer, si altul, si altul. Musulmani, cu poale-n brau si scufite albe-n cap, toti intr-o vorba. Chiar am fata de pinguin cu pene? Deja luasem personal chestia asta cu 70 de dolari, care intre timp coborase pe la vreo 45. Dar eram prea nervos sa platesc mai mult de 30. Ofertez si mi se rade-n nas. Autobuze nu aveam, ca imi confirmasera cei de la informatii, iar din spusele lor hotelul era la 80 kilometri de oras. Nasol! Ma foiesc, ma izmenesc si-mi vine gandul viclean sa fac autostopul pana in oras, sa-i las pe astia cu buza umflata! Caut o masina mai misto si vad o Toyota Rav4 nou–nouta, condusa de un musulman simpatic, la vreo 45 de ani, care tocmai pleca. Il intreb daca are drum in oras si tusti in masina. In urma mea, o cohorta de taximetristi alerga disperata. Tipand ca ma duce la hotel pentru 35 de dolari. Dar eu nu si nu. Eram hotarat sa nu platesc mai mult de 30. In final, omul nostru ma lasa la un traximetrist din gasca lui, in centrul Zanzibarului. Dupa mii de discounturi, acesta accepta sa ma duca pentru 40 de dolari!

Pitoresc si romantic – Stone City

Am pornit la drum cu Mustafa, care radea intruna, dezvelindu-si dintii lati si galbeni, in timp ce-mi prezenta insula din mers: „Acum suntem in Stone City. Vechiul centru al orasului, in care locuiau sultanul si califii pe vremuri. Tanzania este formata din doua tari mai vechi: Tangania, intinsa de la lacul Tanganica si pana la tarmul oceanului, locuita de negri, si Zanzibar, insula din dreptul Tanganiei, locuita de musulmani. Sultanul a fost indepartat,  si acum avem presedinte si parlament.“

In Stone Town intrezaream din mers romanticele constructii arabe din piatra, de-a lungul ulitelor inguste, pline de magazine pitoresti si ceainarii orientale. Dupa cativa kilometri, peisajul s-a schimbat complet si am intrat in jungla. De-o parte si de alta a drumului, era o padure nesfarsita de palmieri de toate dimensiunile si formele. Din loc in loc, mici grupuri de case inghesuite, din chirpici, acoperite cu frunze de palmier. Fara garduri si ascunse soarelui de frunzele incredibil de verzi ale palmierilor, locuintele aveau batatura plina de copii. De fapt, tot drumul era intesat de oameni. Mii de femei purtau pe cap lucruri dintre cele mai neobisnuite, de la legaturi imense de banane la ligheane si cosuri umplute cu te miri ce. Din loc in loc, ne oprea cate o patrula inarmata, care il controla pe Mustafa daca are licenta de transport in zona turistica. Nu avea decat licenta pentru zona locala, din jurul orasului, dar dadea cativa banuti patrulei si se indeparta razand, dupa care striga in gura mare: „Mushchila, my friend! Asta la arabi inseamna probleme, dar problemele in Zanzibar le rezolva coruptia. Iubesc coruptia, iubesc aceasta tara! Mushchila! Mergem mai departe, ca doar esti prietenul meu!”

Prin pietele de peste si de condimente

Dupa aproape doua ore de mers prin jungla, nu intotdeauna pe cele mai bune drumuri, dar fara indoiala deosebit de pitoresti, am ajuns la hotel. Un resort de 4 stele spre 5, cu all inclusive, in toata puterea cuvantului. Plaja cu nisip alb, apa limpede a Oceanului Indian si serviciile bune nu au fost suficiente sa ma tina departe de pitorescul orasului. M-am imprietenit seara cu Daniel, de la receptie, un negru sadea, de religie catolica. Mi-a confirmat ceea ce stiam deja, ca in zona hotelurilor nu circula autobuzele turistice si ca transferurile se fac doar cu taxiurile. Iar de aici, din resort spre oras, un taxi costa 60 de dolari, ca vine doar la cerere. Cand l-am luat la intrebari cum ajunge personalul acasa, mi-a spus ca e un autobuz doar pentru staff, la ora noua: „Pai, prietene, maine vin cu tine in oras si nu te culci pana nu ma faci sa ma simt ca un zanzibarian sadea... Arata-mi tot ce poate sa faca pentru mine insula asta, in afara de cluburi, resorturi si fite pe malul oceanului, ca de astea-s satul pana peste cap“. Si m-a dus in piata de peste, unde am vazut toate rasele de vietati ale marii, in diverse stadii de putrefactie. E inutil sa va mai spun ca filmam, fotografiam, ma uimeam si crosetam cu stomacul doi pe fata, doi pe dos. Dar am rezistat pana la capat.

Flora, o negresa cu fundul mare, si rotund

In fine, m-a dus sa-mi prezinte si gasca lui. Asa m-am trezit intr-un bloc fata de care locuintele din Ferentari sunt luxoase. Am intrat intr-o locuinta in care ne asteptau cu nerabdare mai multi prieteni si prietene de-ale lui Daniel. M-am imprietenit imediat cu doi frati gemeni si cu o negresa tipica. O tipa plinuta, cu fundul mare si rotund, de ziceai ca se invarte tot globul pamantesc  cand mergea leganat, de pe un picior pe altul: „Eu sunt Flora, se prezinta ea, dupa a doua cutie de bere.“ „Iar sora ta, Fauna, unde este?, o intreb usor amuzat de un asemenea nume.” Hei, de unde stii ca am o sora? Bine, nu o cheama asa si a plecat de trei ani cu un baiat din Suedia.” E inutil sa va mai spun cate poze a facut Flora cu mine si cate beepuri si telefoane mi-a dat de atunci. Din Zanzibar m-a sunat si-n Madagascar, si-n Seychelles, si-n Mozambic. Ba chiar si-n Maldive, fetelor! Nu stiu cati bani o fi dat ea pe apelurile astea, in conditiile in care salariul mediu in Zanzibar este de 80 dolari pe luna, cand ai noroc sa-l castigi, iar apelul costa peste doi dolari minutul. Oricum, acum cand vad un numar cu + 255 in fata, dau reject.

Sursa: unica.ro