A început aplicarea planului de genocid prin alimentaţie?

Trăim, nu mai încape nici un dubiu, într-o epocă a scenariilor de tot felul. Unele se materializează întocmai şi la timp, altele mai puţin sau deloc, dar toate sunt lansate cu scopuri cât se poate de exacte.

Printre scenariile de acest fel care au circulat în ultimii ani, se numără şi cel cunoscut sub numele de Codex alimentarius. Sub acest nume de cod, desprins parcă dintr-un film de spionaj, se află, oficial, o sumă de norme, directive şi recomandări ce se referă la producţia şi transformările din domeniul agro-alimentar, fiind vizate, în mod deosebit, securitatea sanitară a alimentelor, protecţia consumatorilor şi a mediului.

Coincidenţa face ca, în 2013, să se împlinească fix 50 de ani de la crearea, de către FAO (organizaţie a ONU pentru alimentaţie şi agricultură) şi OMS (organizaţia mondială a sănătăţii), a Comisiei ce se ocupă de subiectul cu pricina. Ar fi trebuit, nu-i aşa?, ca, în acest îndelungat interval de timp, să se facă oarece progrese pe calea atingerii obiectivelor enunţate oficial.

În realitate, lucrurile nu stau câtuşi de puţin aşa, ba chiar dimpotrivă. Ceea ce, pasionaţi sau nu de scenarii, ne poate face să dăm crezare acelor voci care susţin că, de fapt, se urmăresc cu totul alte scopuri.

Unele surse fac vorbire despre protejarea intereselor marilor companii multinaţionale nu doar din din zona industriei agro-alimentare, dar şi din acelea ale farmaciei, chimiei şi biotehnologiei. Printre argumente se află permisiunea dată de către Codex a utilizării unor pesticide înainte interzise, precum şi a tratării animalelor cu antibiotice sau hormoni de creştere. Pe de altă parte, e de reţinut că, în 1996, la propunerea Germaniei, s-a decis, printre altele, ca suplimentele alimentare (cele care invadează tot mai mult piaţa) să fie reclasificate drept droguri, numai că hotărârea nu s-a aplicat niciodată!

Tabloul descris în pasajul anterior apare, însă, ca unul roz şi blând, dacă e să luăm în discuţie alte surse. Potrivit acestora, obiectivele reale ale Codex alimentarius sună mai mult decât apocaliptic. În sinteză, se spune că s-ar urmări ca, pe parcursul următoarelor trei decenii, să fie exterminate trei miliarde de oameni, o treime pe calea privării de elementele esenţiale ale hranei, iar două treimi – prin intermediul bolilor generate de alimentele ingerate, vorbindu-se despre iradierea cărnii, utilizarea hormonilor de creştere, obţinerea de produse modificate genetic şi aditivate, eliminarea din alimentaţie a unor suplimente naturale, a mineralelor şi vitaminelor şi a unor plante binefăcătoare,  ca usturoiul şi menta, scoaterea în afara legii a metodelor alternative din sănătate, precum terapiile naturiste. Este citat un specialist german, doctorul Matthias Rath, care afirmă că amintitul Codex „nu este altceva decât o măsură de decimare a populaţiei planetei, care va mânca produse farmaceutice, ce vor fi iradiate, vor conţine cobalt şi vor fi modificate genetic, generând cancere”.

Am fost martori, în perioada foarte recentă, la găsirea, în comerţ, a tot mai multe feluri de alimente nocive, precum carne, lapte, legume şi fructe, dar şi produse finite (tarte cu urme de materii fecale, chiftele cu carne de cal), de la cele infestate cu bacterii precum salmonella ori pesticide, până la cele considerate drept cancerigene. Înmulţirea acestor cazuri, ca şi percepţia că se încearcă muşamalizarea ori minimalizarea lor sunt de natură să ne determine a ne întreba dacă susţinătorii teoriei conspiraţiei în privinţa Codex alimentarius au dreptate. Răspunsul îl vom afla, dacă vom trăi, în perioada ce urmează...