Şcoala-n cumpănă

* am trecut în 2013 şi am ajuns la jumătatea anului şcolar * un an tumultuos, cu semestre şi cu jumătăţi pline de provocări * cu planuri peste planuri, cu schimbări de dragul schimbării şi cu proiecte măreţe, pentru viitor * pentru că, măcar, dacă se află în cumpănă, viitorul se poate preface că se află pe talerul cel bun, nu-i aşa?!

2012 a însemnat un an al schimbărilor în educaţie. Schimbări de suprafaţă. De inspectori, de miniştri, de hotărâri politice. Copiii au intrat la şcoală de la 6 ani, în clasa pregătitoare, grădiniţele au fost înghiţite de şcoli, unele rezultate ale elevilor au şocat, altele au bucurat, iar dezbaterile au lăsat ca, de multe ori, luptele să se ducă doar în teorie – amânând partea practică pe mai târziu sau retezând-o din rădăcină.

Zero-i notă pentru clasa zero?

Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar a intrat în vigoare din septembrie 2012. Însă, încă din ianuarie, dezbaterile pe acest subiect au fost intense. Au fost făcute un recensământ al copiilor şi evaluarea lor psihosomatică. Părinţii au înţeles greu sistemul şi n-au fost neapărat mulţumiţi, directorii de şcoli calculau spaţiile libere şi-şi puneau mâinile în cap, în momentul în care erau obligaţi să primească mai mulţi elevi decât numărul posibil de clase. „Clasa pregătitoare, cu toată dezbaterea naţională, cu toată neliniştea, cu toată psihoza generală publică ce s-a creat în jurul acestui concept a fost un subiect aprins al anului care a trecut. Am încercat să găsim soluţii şi ca ambient şcolar, şi ca dotare, şi ca formare a cadrelor didactice, astfel încât demersul ludic să prevaleze asupra celui foarte didactic şi teoretizant”, a spus Camelia Gavrilă, inspector şcolar general. La nivelul judeţului Iaşi au fost formate 400 de cadre didactice, iar sălile de curs au fost dotate cu mobilier în valoare de 1,2 milioane de lei.
Însă, până la a se ajunge în acest punct, luptele au fost aprige şi mulţi părinţi au apelat la soluţii mai puţin cinstite pentru a-şi da copilul la şcoala pe care şi-o doreau. Şi-au făcut mutaţii, ba chiar au schimbat cu totul adresa din buletin. Pe 17 septembrie, aproape 7.000 de copii ieşeni au intrat în clasa zero. La nivel naţional, peste 128.000 au avut aceeaşi soartă.
Pentru viitor, nu se ştie încă dacă va rămâne clasa pregătitoare la şcoală, sau dacă se va readuce la grădiniţă. Dacă va rămâne, măcar – parte din învăţământul preuniversitar obligatoriu – sau nu.
Bacalaureatu’n dezbateri
Discuţii aprinse au fost, tot anul, şi pe marginea introducerii Bacalaureatului profesional. Teoretic, acesta ar permite angajarea absolvenţilor de liceu pe piaţa muncii după finalizarea studiilor liceale – fără să permită, în schimb, înscrierea la facultate. „Pentru cei care merg pe piaţa muncii, am decis să gândim o formulă prin care să finalizeze liceul şi să se angajeze. Angajatorii sunt reticenţi să îi angajeze pe cei care termină, dar nu au luat bacalaureatul, mulţi absolvenţi sunt şomeri”, afirma, în luna septembrie 2012, Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei la acea vreme. Bacalaureatul fusese, într-adevăr, o provocare şi pentru Iaşi. „În 2012 a fost un rezultat bun, situându-ne pe locul doi pe ţară. Totuşi, în continuare, comparativ cu anii anteriori, constatăm o scădere a procentului şi o mare problemă a absolvenţilor de şcoli tehnologice în a depăşi acest examen. Am încercat să facem totul pentru ca elevii care au eşuat să găsească soluţii de pregătire pentru mai departe”, a povestit Camelia Gavrilă, inspector şcolar general.
La celălalt pol, o parte semnificativă a elevilor de la colegiile de elită a oferit motive de mândrie. „Ne-am bucurat să omagiem excelenţa ieşeană. Au fost premiaţi 238 elevi la Săptămâna Excelenţei, au fost şi 170 de profesori premiaţi. Premii în valoare de aproape un miliard de lei vechi s-au dus spre elevi, în aşa fel încât să le demonstrăm că sunt preţuiţi de comunitate”, a mai spus şefa ISJ.

Atacul lui 2013

Acum, în 2013, urmează o clipă de meditaţie. Planuri măreţe de viitor. Dorinţa ca planurile să devină realitate. Programul de guvernare al Cabinetului Ponta îşi propune creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ, asigurarea politicilor de echitate socială, asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii. Îşi propune, de asemenea, deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către mediul social, economic şi cultural. „Ne dorim un curriculum coerent, modern şi relevant. Ne dorim programe şcolare adecvate vârstei, profilurilor şcolare, specializărilor. Revizuirea şi actualizarea manualelor este imperativ neceseră. Realizarea de titluri şi materiale auxiliare pentru profesori. Libertate de a alege între pachete opţionale, fără a fi obligat să ne alegem neapărat doar opţionalul pe care îl propune şcoala – dar şi dozajul suficient de opţionale, pe măsură ce elevul creşte în vârstă, pentru ca trasee, sau dorinţe sau vocaţii ar trebui să se regăsească dincolo de ceea ce e obligatoriu. Deci, ne dorim finanţarea şcolilor pentru a dezvolta asemenea pachete educaţionale”, a atras atenţia Camelia Gavrilă.
Însă, mai departe de vise şi dorinţe, unele planuri chiar vor fi puse în practică. După ce, în anul trecut, absolut toate grădiniţele ieşene au trecut în subordinea şcolilor, anul acesta, 21 de instituţii de învăţământ preşcolar îşi vor recăpăta personalitatea juridică. Este vorba despre grădiniţele cu program prelungit nr. 1, 3, 4, 12, 13, 14, 16, 18, 20, 21, 22, 24, 25, 26, 29, „Cuvioasa Parascheva” şi „Sfântul Sava” din Iaşi, dar şi despre două din Paşcani şi câte una în Târgu Frumos şi Hârlău.

Schimbări anunţate

O altă transformare, anunţată deja la Iaşi, ţine de învăţământul tehnologic. Şcolile cu număr scăzut de elevi, cu rezultate slabe şi cu oferte educaţionale identice cu alte unităţi didactice, vor fi desfiinţate. Ele se vor comasa cu alte şcoli în funcţie de profil, patrimoniu, amplasare şi număr de elevi şcolarizaţi în ultimii patru ani. „Sunt multe greşeli care vin tot de la un nivel macro şi multe aspecte care au afectat nivelul economic al familiilor şi încrederea lor în şcoală. S-a impus această reconfigurare a învăţământului profesional tehnic, fără a afecta cadrele didactice, fără a afecta personalul auxiliar sau nedidactic, care se va regăsi tot în sistem. Încercâm, însă, să folosim şi resursa materială, şi resursa umană mai adecvat, dar mai ales venind în întâmpinarea interesului elevului, printr-o ofertă educaţională bună şi printr-un management de calitate”, a explicat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general.
Conform planului conducerii ISJ Iaşi, unităţile nou formate vor fi compuse astfel: una, din Liceul Tehnologic Nicolina, Liceul Tehnologic „D. Mangeron” şi Liceul Tehnologic „Ştefan Procopiu” (profil mecanică, electric, electronică şi automatizări), o alta din Liceul Tehnologic „C. Brâncuşi” şi Liceul Tehnologic „Radu Cernătescu” (profil protecţia mediului, agricol, tehnic, resurse naturale). A treia şcoală va avea în componenţă Colegiul Tehnic de Transporturi şi Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” (profil construcţii, instalaţii şi lucrări publice, mecanică), iar ultima va fi compusă din Şcoala „Gh. Mârzescu” şi Colegiul Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii (colegiu apropiat de traseul teoretic; posibilă compatibilitate cu nivelul gimnazial).

Anul acesta şi la mulţi ani!

Şi pentru că nu doar oamenii, materiile de studiu şi rezultatele contează, importante sunt şi investiţiile. „Importante sunt şi zidurile şi clădirile şi dotările şi atelierele şi bibliotecile, cabinetele – dacă au rămas prăfuite şi împietrite în vechimea lor, sau dacă sunt actualizate şi aduse la nivel de secol XXI. O şcoală ideală ar trebui să fie şi frumoasă, şi prietenoasă, şi interactivă. Copiii să fie fericiţi şi să înveţe carte, iar profesorii să aibă puterea de risipire şi recompunere, traseele educaţionale să fie şi pentru elevii capabili de performanţă şi pentru cei care nu reuşesc să atingă performanţa. O educaţiei pe măsura valorii şi a idealurilor noastre”, a încheiat Camelia Gavrilă.
Sună bine, nimeni nu neagă. Însă, curiozitatea este mare. Cât se va realiza din planuri şi cât se va strica mai tare, până la sfârşitul anului? Câte generaţii de copii vor mai fi sacrificate, până când se va bate în cuie un sistem clar, modern şi civilizat de a face şcoală? (Anda Pintilie)