Bacău: Lecție de zootehnie pe viu, în fermele județului

cursanții din Buhuși ai Camerei Agricole Județene au vrut să vadă modele de ferme zootehnice din care să se inspire în proiectele lor

Grupa de cursanți în specializarea “Lucrător în fermele de creștere a animalelor”, curs organizat de Camera Agricolă Județeană Bacău, se pregătește pentru examenul de absolvire. Cursul a fost organizat “acasă” la cursanți, adică în Buhuși, pentru că ei sunt crescători de animale din această zonă. Până la examen, însă, în toiul programului de lecții teoretice, cursanții au făcut și o vizită în ferme mari zootehnice din județ, pentru a sta de vorbă cu administratorii și specialiștii de acolo, pentru a vedea, pe viu, cum se cresc animalele în condiții de exploatație intensivă. Pe acest traseu au fost însoțiți și de organizatorul cursului, inginerul Gică Pîslaru, dar și de directorul Camerei Agricole, Vasile Aichimoaiei.

Ziua în care cursanții din Buhuși au plecat în vizită se anunța, la sfârșitul săptămânii trecute, una ploioasă, cum ne-a obișnuit deja acest aprilie capricios. Dar, în zootehnie nu se ține cont de starea vremii, decât pentru a asigura animalelor cele mai bune condiții. Astfel, la Șerbești vizitatorii au putut sta de voirbă chiar cu proprietarul fermei de îngășare a porcilor, Gheorghe Saghin, “sora” celei pe care proprietarul o are în Izvoru Berheciului. “Sunt ferme construite cu fonduri europene – a spus Gheorghe Saghin. Moderne, cu un proces tehnologic complet automatizat, condus de un calculator.” Am văzut, împreună cu grupul de cursanți, cum arată o astfel de afacere, de la buncărele de stocare a cerealelor și moara furajeră, până la halele de creștere a animalelor. Am fost primiți în incinta fermei pentru că era o perioadă în care aceasta era golită de încă o serie de animale, perioadă în care urmează să se facă tot ce trebuie pentru curățenie și dezinfecție.

“Am construit fermele după un proiect pus în aplicare de cunoscuta cooperativă agricolă Muntenia, din sudul țării – a spus proprietarul fermei. Sunt 70 de toate în țară și funcționează perfect. Problema cea mare este că noi luăm, acum, purceii tot mai scump, ca și cerealele și șroturile necesare. De aceea funcționăm pe pierdere. Dacă trecem și de acest an, poate scăpăm, dacă nu…”. Cursanții s-au interesat de tot ce înseamnă creșterea porcilor în astfel de sitem: rase, prețuri, hrană, curățenie. Am aflat, astfel, că dacă acum cinci ani un pucel de 23 de kilograme costa 48 – 49 de euro, acum s-a ajuns la 73 – 75 de euro. Iar furajul de la 40 de bani kilogramul, a ajuns la un leu. În timp ce kilogramul de porc mare, în viu, era de șapte lei, pe câm acum s-a cantonat la 5,50 de lei.

Gheorghe Saghin nu părea, însă, total descurajat. Ferma are 200 ha de teren agricol, pentru cereale, iar proprietarul face deja calcule pentru un proiect de fermă de tineret porcin. “Dacă avem materia primă, purceii noștri și furajul – spune Gheorghe Saghin -, nu mai avem probleme. Putem trece pe profit.”

La Bacău se pregătește o rasă de oi autohtonă

La Stațiunea de cercetări ovine din Holt (Letea Veche), care face parte din Asociația agricolă Miorița Moldavis, cursanții au văzut, tot pe viu, rezultatul muncii de aproape 30 de ani al cercetătorilor, care se străduiesc să scoată pe piață o rasă de oi productivă, autohtonă, îmbunătățită. “Lucrul acesta – spunea directorul stațiunii, Costică Cristian – se va întâmla, probabil, peste doi-trei ani. Noi lucrăm pe două linii de ovine: una de lapte, alta de carne. Am obținut metiși viguroși, îi urmărim permanent și sperăm să avem rezultate.

Am făcut, însă, numeroase încercări în acest răstimp”. Oile de la Holt sunt numai un mic nucleu, din efectivul general, de peste 2.000, de la Izvoru Berheciului. Cercetătorii au încrucișat, până la urmă, rasele Țigaia românească și Awassi (din Israel, dar și zona arabă), pentru oaia de lapte. Cursanții din Buhuși s-au interesat de rase, de condițiile de încrucișare a raselor, de prețul berbecilor folosiți în stațiune, de condițiile de creștere a oilor și caprelor în saivane. Au văzut și metișii de carne obținuți la Holt, din încrucișarea a douiă rase, una din Franța, alta din Germania, și s-au interesat și de creșterea caprelor și de rasele cele mai bune pentru condițiile României. “Stațiunea – au spus specialiștii – poate oferi și material genetic, dar și asistență tehnică.”

Vaci crescute pe muzică lejeră

Despre ferma de vaci de lapte din Radomirești, administrată de Ioan Chiriac, s-a auzit de multe ori. Este una dintre cele mai mari din județ și una dintre cele mai bine organizate. O veritabilă școală pentru cursanții din zootehnie, care au putut vedea animale care dau 22 – 23 de litri de lapte fiecare, pe zi. Văcuțele, din rasa Holstein, trăiesc, la Radomirești, mai ceva ca unii pe la casele lor: cu hrană, apă la discreție, îngrijire medicală și curățenie, dar și pe un fond muzical permanent, pentru alungarea oricărui motiv de stres. Tot acolo, cursanții au putut vedea și standul de muls automat, maternitatea fermei și, evident, grajdurile cu viței.

Întrebările lor sau concentrat pe modul de creștere, pe condițiile necesare unei frme de acest fel, asupra calității furajelor și a zestrei genetice a animalelor. Creșterea vacilor cu lapte, spun cei care lucrează în acest domeniu, nu mai este, acum, o afacere profitabilă. Mai profitabilă ar fi vaca de carne, dar de lapte are toată lumea nevoie, iar o fermă cu peste 500 de animale de acest fel nu poate fi atât de ușor abandonată. Ferma din Radomirești este, cum spuneam, o veritabilă școală, mai ales pentru cei care se pregătesc pentru a cește animale de rasă.

Sursa: ziaruldebacau.ro