Cât costă o viaţă de om?

* daunele morale acordate victimelor accidentelor rutiere şi familiilor celor ucişi pe şosele rămân o problemă spinoasă a justiţiei * pentru a elimina discordanţele, Fondul pentru Protecţia Victimelor Străzii propune un nou sistem de calcul al despăgubirilor

Cum aproape nu e zi fără accidente, ieşenii iau drumul instanţei, cerând daune pentru ce-au îndurat pe şosea. Sumele cele mai importante se cer ca daune morale, unde şi calculul stă sub semnul subiectivităţii. Ultimul bilanţ al Poliţiei ieşene vorbea de sute de evenimente rutiere grave în 2012, soldate cu 54 de morţi, 237 de răniţi grav şi 593 de răniţi uşor.
Despăgubiri de milioane de lei, pentru un singur accident
Una dintre cele mai mari sume din ultimii ani a fost solicitată la Tribunal de ieşeanul Ciprian T. şi jumătatea sa conjugală. Bărbatul de 31 de ani a cerut daune materiale de 400.000 de lei, morale de două milioane de lei, dar şi o pensie lunară de 2.000 de lei. La rândul său, soţia a solicitat daune morale de 500.000 de lei, aceeaşi sumă fiind vizată pentru fiecare dintre cei doi copii. Totul a pornit de la un accident petrecut când Ciprian T. se afla la volanul unui Volkswagen. Pe şoseaua Nicolina, în maşina sa a intrat o Dacie, al cărei şofer nu i-a acordat prioritate la ieşirea dintr-o curte. În urma accidentului, ieşeanul a fost grav rănit.
Deocamdată, cea mai mare despăgubire plătită la Iaşi a venit în urma unui accident petrecut în octombrie 2009, lângă Leţcani. Magdalena I. se afla la volanul unui Fiat Albea şi a intrat în depăşirea unui TIR unguresc. Fiatul a acroşat camionul şi a fost aruncat pe contrasens, unde a intrat în alte două maşini. Impactul i-a ucis pe Magdalena, Mihai şi Anton I., iar alţi doi pasageri au fost răniţi. Cei din urmă şi Geanina I., fiica soţilor decedaţi, au reuşit să obţină în instanţă 2.418.000 de lei, partea leului având-o daunele morale, de circa 2,3 milioane.
O problemă spinoasă
De altfel, magistraţii recunosc că stabilirea daunelor morale e o problemă spinoasă. „Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei. În cazul infracţiunilor contra persoanei, evaluarea daunelor morale, în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei, trebuie să ţină seama de suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat, precum şi de toate consecinţele acesteia, relevate de actele medicale ori de alte probe administrate”, a precizat un judecător.

53.000 de lei este media despăgubirilor primite de rudele celor morţi în accidente rutiere

Calcule şi propuneri
Tocmai fiindcă lucrurile sunt atât de relative, Fondul pentru Protecţia Victimelor Străzii a analizat deciziile judecătorilor şi, într-un studiu, a făcut calcule privind despăgubirile plătite. Aceştia au stabilit o medie a despăgubirilor de circa 53.000 de lei în cazul rudelor celor ucişi în accidente. Totuşi, dacă a fost vorba despre părinţi decedaţi, s-a ajuns până la 75.097 lei, în vreme ce pentru soţi media a fost de 52.510 lei, pentru copii minori – de 51.324 lei, pentru copii majori – de 36.434 lei, iar pentru fraţi – de numai 29.912 lei.
Când a venit vorba despre răniţi, aceştia s-au ales în medie cu 316 lei/zi de îngrijiri medicale, respectiv 419 lei, dacă accidentul i-a lăsat infirmi. Sumele sunt considerate destul de mari. „În caz de deces, despăgubirea medie europeană raportată la nivelul mediu lunar net la nivel european este de patru ori mai mică decât despăgubirea medie acordată în România, raportat la acelaşi criteriu. Chiar şi prin simpla comparare a sumelor efectiv acordate pentru daune morale, practica unor instanţe din România ne situează printre primele ţări din Europa, înaintea unor ţări ca Germania, Austria, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Ungaria, Cehia, Slovacia, Danemarca, Norgevia, Suedia sau Luxemburg”, se mai arată în studiu.
FPVS propune un punctaj, în funcţie de relaţia cu cel decedat sau tipul vătămării, dar şi de câştigul salarial al românilor. 10 puncte fiind echivalentul salariului mediu net pe economie, viaţa părintelui mort în accident ar însemna 53 de salarii, cea a unui copil minor ar fi echivalentul a 36 de salarii, a celui major – a 26, a fratelui – a 21 de salarii, iar a soţului – a 37 de salarii. Ziua de îngrijiri medicale le-ar aduce răniţilor care au scăpat fără sechele două puncte, iar celor care au rămas marcaţi pe viaţă – 3 puncte.
Toate aceste calcule sunt doar orientative, iar judecătorii vor continua să dea verdicte mai ales în funcţie de propriile păreri asupra suferinţelor celor implicaţi în accidente. Şi, câtă vreme pe drumurile României va continua să curgă sânge, dosarele se vor buluci pe mesele celor care ţin balanţa dreptăţii.

(Ştefana Czeller)