Municipalitatea a intrat în banii pentru căldură

Bugetul local a fost degrevat de costurile lunare pentru achiziţia de gaz, combustibil achitat din cei 200 de milioane de lei împrumutaţi de la bănci * este vorba de un efort financiar de 18-20 milioane lei, iar apelarea la împrumut îi permite Primăriei să evite blocarea altor plăţi

 

 

Municipalitatea ieşeană speră să iasă cu bine din iarna 2023-2024. Însă efortul financiar va fi unul consistent atât timp cât, potrivit estimărilor, ar fi nevoie de 40 milioane de euro pentru achiziţia combustibilului care să asigurare căldurii în întreg oraşul. Acesta este motivul pentru care s-a apelat la un împrumut bancar pentru o perioadă de cinci ani, suma aflată la îndemâna municipalităţii fiind de 200 milioane lei. Edilii precizează că împrumutul nu va afecta gradul de îndatorare al oraşului, fiind exceptat de la limitele de îndatorare. De altfel, la data de 31 august 2023, Iaşul a înregistrat un grad de îndatorare de 4,39%.

Primii bani au fost folosiţi săptămâna trecută. Este vorba de achitarea facturilor lunare la gaz, care, de regulă, ajung la 18-20 milioane de lei. „Împrumutul este avizat la nivelul Ministerului de Finanţe, iar acum avem posibilitatea de a-l folosi pentru a achita costurile cu combustibilii. Lunar, gazul ne costă 18-20 milioane de lei, cheltuială care cumva ne bloca cu toate celelalte plăţi”, a spus primarul Mihai Chirica.

Clienţii non-casnici ar putea plătit gigacaloria la un preţ triplu faţă de populaţia Iaşului

Din păcate, o veste bună vine însoţită de alta rea. Este vorba de tarifele pe care ANRE le avizează în ceea ce priveşte preţul energiei termice livrată populaţiei şi agenţilor economici. „Avem o nebuloasă cu ultimele tarife avizate de ANRE. Lucrăm la un material referitor la preţul energiei termice pentru non-casnici, adică celelate categorii de clienţi ai CET cu excepţia locuinţelor. Este un decalaj imens între categorii,  la un consumator non-casnic am putea să fim nevoiţi să-i mărim de trei ori tariful. Este ilogic ca din aceeaşi conductă să alimentăm consumatori cu două preţuri diferite”, a mai spus edilul-şef.

În acest moment, Primăria dispune de un stoc de 3.000 de tone de cărbune şi o rezervă contractată de 32.000 tone, însă dat fiind faptul că arderea acestui tip de combustibil presupune costuri mari - la fiecare tonă de cărbune se plăteşte un certificat de CO2, iar numai în perioada aprilie – octombrie s-au plătit 21 milioane de euro -  reţeta cu cărbune va fi mult diminuată pentru a nu mai plăti certificate de gaze cu efect de seră.

La sistemul de termoficare al Iaşului sunt racordate peste 23.000 de apartamente, respectiv aproape 20% din fondul locativ existent. La acestea se adaugă câteva sute de clădiri publice şi private. Lucian STATE