N-au înţeles nimic din scandalurile de până acum

Municipalitatea ieşeană aşteaptă din partea Academieie Române un aviz cu planul de măsuri pentru intervenţia asupra teiului lui Eminescu din Parcul Copou * pe lângă multisecularul tei, vechi de mai bine de 250 de ani, şefii Primăriei vor dispune verificarea tutor arborilor-monumente ale naturii din municipiu

Primăria Iaşi are în intenţie o intervenţie asupra unuia dintre brandurile Iaşului - teiul lui Eminescu din Parcul Copou. În analiza pe termen mediu şi lung pe care reprezentanţii Primăriei au avut-o cu specialiştii care se ocupă de starea de sănătate a arborilor, a fost analizat şi acest arbore vechi de peste două secole. „Acest tei, ca şi alţi arbori monument, are un statut special, în sensul că nu se poate interveni asupra lui decât cu avizul Academiei Române. În urma discuţiilor cu consilierii judeţeni a rezultat că va fi validată lista monumentelor naturii, cea propusă de Academia Română. Am luat act de această listă şi se poate implementa foarte bine, aşa încât, după ce vom primi comunicarea de la Consiliul Judeţean, vor fi identificaţi toţi arbori de pe raza municipiului Iaşi şi li se vor pune plăcuţe cu monument al naturii”, a declarat viceprimarul Mihai Chirica. Potrivit acestuia, asupra teiului lui Eminescu nu se va putea interveni decât după ce Academia Română îşi va da avizul cu planul de măsuri pe care această instituţie îl va propune. „Teiul lui Eminescu este un obiectiv care se tratează la fel ca un monument istoric, cu lucrări de expertiză în sol şi cu lucrări de expertiză a arborelui în sine. Asupra teiului lui Emninescu s-a mai intervenit, de la Revoluţie încoace, de cel puţin trei ori, împreună cu Academia Română. Ultima oară, prin anul 2007, s-au ajustat unele crengi, s-a pus un nou sistem de susţinere şi s-a refăcut echilibrul copacului, ca să nu-l doboare vântul”, a precizat mai precizat viceprimarul.
Intervenţiile ulterioare asupra arborelui-monument
Teiul lui Eminescu este din specia tei argintiu, vechi de peste 250 de ani. În anul 1950, teiul a fost distrus, în mare parte, în urma unei furtuni. După trei ani, serviciile de spaţii verzi ale Primăriei Iaşi au segmentat ramurile de schelet, au curăţat scorbura care se formase de la bifurcarea trunchiului şi l-au dezinfectat cu soluţie de piatră vânătă şi de formalină. S-a turnat apoi o plombă din nisip cu var şi foarte puţin ciment, legând trunchiul cu cercuri metalice şi sprijinind toate braţele pe console. În anul 1990, prof. dr. Mandache Leocov, responsabil de arborii monumentali din partea Academiei Române, a primit sarcina de a-l revigora. După cum afirma profesorul, „lemnul este mort”, iar teiul lui Eminescu „supravieţuieşte numai printr-o minune a naturii: două rădăcini aditive, care au crescut şi s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ”. Nelu PĂUNESCU

250 DE ANI
Aceasta este vârsta teiului lui Eminescu din Parcul Copou