Rectorul UAIC aduce la Iași „bijuteria coroanei” - Muzeul satului moldav devine realitate!
Dimensiune font:
Deși au mai fost lansate în spațiul public cu diferite ocazii - de la campanii electorale, la simple proiecte menite a sensibiliza anumite investiții colaterale, ideile privind închegarea unui muzeu al satului la Iași s-au stins înainte de a aduna aprecierea unui public minimal.
Zilele trecute, însă, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ.dr. Tudorel Toader, a lansat o idee cu adevărat fabuloasă: înființarea la Iași, în Grădina Botanică, a unui muzeu al satului moldav, care să adune particularitățile așezărilor din toate zonele etnografice ale Moldovei istorice, incluzând aici și teritoriile românești aflate astăzi peste Prut (Republica Moldova), dar și în Ucraina (Cernăuți - Bucovina de Nord).
Iar ideea a fost îmbrățișată foarte repede de personalitățile locale din varii domenii, de la etnologi de prestigiu la scriitori, de la muzeografi la politicieni, fiecare dorind să-și aducă minima contribuție la ceea ce se poate constitui într-o adevărată „bijuterie a coroanei Iașului turistic”.
„Parteneriat Universitatea Alexandru Ioan Cuza - Primărie - Consiliul Județean”
Rectorul UAIC, Tudorel Toader, s-a întâlnit cu toți cei dornici să pună umărul la realizarea investiției, a fost stabilită o comisie care să supervizeze toate aspectele legate de acest plan și, surpriză, UAIC a depus chiar un proiect - deși „micuț”, deocamdată, pentru a obține finanțarea primelor lucrări la viitorul Muzeu al satului moldav. „Avem în Grădina Botanică, la intrarea dinspre Șoseaua Munteni, în zona lacului, un teren intabulat, o suprafață de 32 de hectare pe care va fi ridicat Muzeul satului moldav. După cum se știe, un muzeu al satului se face după zone etnografice, nu după regiuni administrative. Iar Moldova nu este doar zona aceasta în care ne aflăm noi, ci și cea de pe celălalt mal al Prutului, o Moldovă istorică, nu una temporară, divizată de Prut. Prin urmare, vom delimita cele 32 de hectare, le vom împărți pe zonele mari etnografice, vom căuta și vom amplasa case cu toate elementele specifice, case care au urmărit, în timp, evoluția românului pe aceste meleaguri. Vorbeam recent cu domnul academician Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, care spunea că un astfel de muzeu se construiește pe parcursul a varii generații și eu am această convingere, însă temelia se toarnă o singură dată. Am avut discuții cu primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, dar și cu președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, care mi-au confirmat că se vor implica în aceste demersuri”, a declarat prof.univ.dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC.
Acesta a precizat că au fot stabilite deja marile repere ale proiectului, s-au purtat discutat cu toți cei care vor să se implice și a fost formată și o comisie privind implementarea proiectului, care va avea următoarea componență: prof.univ.dr.Tudorel Toader, rector UAIC - președinte, academician Victor Spinei, vice-președinte al Academiei Române, prof.univ.dr. Cătălin Tănase, director al Grădinii Botanice, membru corespondent al Academiei Române, prof.univ.dr. Lăcrămioara Stratulat, director al Complexului muzeal Moldova Iași, conf.univ.dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultății de Geografie și Geologie, ing. Dorina Prisecaru, director al direcției tehnice din UAIC. Rectorul UAIC a ținut să precizeze că investiția nu va afecta, nu va diviza Grădina Botanică: „Aceasta are 10 secții, iar muzeul acesta al satului va fi a unsprezecea secție. Va fi un parteneriat Universitatea Alexandru Ioan Cuza - Primăria - Consiliul Județean, prin Complexul Muzeal Moldova, care face parte din structura sa”.
„Vrem să rămână o amprentă pentru generaţiile care vin”
Încântat de idee, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, consideră că „proiectul este unul viabil” şi îl va susţine „cu toată energia”. „Ideea domnului profesor Tudorel Toader, rectorul UAIC, este una foarte bună, mai ales că domnia sa dorește să facă un melaj între Grădina Botanică și muzeu. Vrea să atragă şi Muzeul de Etnografie, din ce mi-a spus dumnealui, vrea să atragă Primăria Municipiului Iaşi, dar şi Consiliul Judeţean Iaşi. Noi ne băgăm, aşa cum i-am şi spus domnului rector: Grădina Botanică vă aparţine, iar noi încercăm să venim cu resursele, să facem împreună un proiect, să-l aplicăm sau să-l finanţăm, în funcţie de cum vom găsi soluţiile de finanţare. Am vrea să facem acest lucru din două motive: primul, deoarece vrem să conservăm parte din patrimoniul tradiţional românesc, care se distruge, din păcate, satul este abandonat şi este destul de greu să mai găseşti casă tradiţională românească şi nu neapărat din Bucovina, căci toată lumea se duce către zona aceea, dar vrem să arătăm şi cum era o casă de pe malul Prutului, o alta de pe Valea Siretului, dar și alte case tradiţionale ţărăneşti. În al doilea rând, vrem să rămână o amprentă pentru generaţiile care vin, să vadă că noi nu venim de ieri, de azi, nu ne-am născut odată cu tableta, ci avem o istorie milenară, care a crescut secol după secol până în zilele noastre”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.
Muzeul satului moldav, un complex interactiv
„Ideea acestui proiect este minunată. Încă de când mi-a spus domnul rector Tudorel Toader am fost printre primii care au fost extrem de entuziasmată din simplul motiv că de ani de zile căutăm și noi un spațiu în care să amenajăm un muzeul în aer liber, un muzeu pavilionar, care să nu fie foarte departe de Iași. Am mai avut opțiuni, dar erau în Zona Metropolitană, în niște locuri greu accesibile, unde nu erau nici utilități, nici căi de acces, ceea ce ar fi fost dificil. Apoi, ne-am gândit noi, cei de la Complexul Muzeal, să amenajăm un muzeu în aer liber la Ruginoasa, unde avem în administrare un spațiu de 14 hectare de jur împrejurul Palatului Alexandru Ioan Cuza. Având și alte priorități legate de finalizarea lucrărilor la Palat și la muzeele adiacente, totul a rămas o dorință nerealizată. Ei bine, când a venit domnul rector Tudorel Toader cu această idee am fost fericită să aflu că cea mai veche universitate din România, la care și eu am studiat și-i sunt profund recunoscătoare, că m-a format, dorește să facă un astfel de proiect”, a spus Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Național Muzeal „Moldova”, unul dintre partenerii de proiect.
S-a format un colectiv care a avut câteva întâlniri și au fost stabilite, în linii mari, misiunile fiecăruia partener. „Se dorește amenajarea unui muzeu al întregii Moldove. Gândurile noastre sunt mult mai îndrăznețe, vrem să trecem Prutul, ajungem până aproape de Cernăuți. Noi vom urmări zonele etnografice, care nu țin neapărat de cele administrative, de granița propriu-zisă a statului. În linii mari, acest proiect implică găsirea unei locații și nu cred că ar fi putut fi alta mai frumoasă decât Grădina Botanică. Am identificat exact locul, este potrivit pentru un astfel de proiect. Este suficient de mare. Deocamdată, obiectivele noastre, ale complexului, țin de cercetarea în teren. Trebuie să identificăm case, stâne, biserici, orice poate să facă viabilă imaginea vieții la țară. Aici noi putem ajuta destul de mult, avem deja o bază de date făcută de colegii noștri de la Muzeul de Etnografie al Moldovei. Suntem la început cu acest proiect, iar cercetarea este primul pas”, a mai spus Lăcrămioara Stratulat.
O stână ar putea fi amplasată deja în Grădina Botanică
Complexul are deja câteva obiective, câteva case și o stână, preluate din zonele Suceava și Neamț, dar și câteva piese din zona Iașului. Obiectivele au fost dezmembrate și depozitate la Palatul de la Ruginoasa. „Acestea vor trebui reasamblate de același meșter care a făcut posibilă mutarea lor. Imediat ce vom avea posibilitățile financiare, pentru că operațiunile sunt costisitoare, vom trece la lucru. Eu consider că ar trebui accesate fonduri europene pentru acest proiect foarte frumos, care va aduce Iașului cu siguranță un plus de imagine. De fapt, ideea de bază a proiectului a fost de a oferi publicului mai multă diversitate. Grădina Botanică este foarte cunoscută prin bogăția de specii, dar ce minunat ar fi ca oamenii să vadă și un Muzeu al satului gândit ca un complex viu, interactiv, cu ateliere de lucru atât pentru oamenii mari, cât și pentru copii, mai ales”, a mai apreciat Lăcrămioara Stratulat.
Propunere bine primită de întreaga comunitate a etnografilor
Propunerea rectorului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași de a amenaja un Muzeul al satului în aer liber a fost bine primită de către întreaga comunitate a etnografilor. În fapt, ar fi o recuperare istorică a unei idei lansată în urmă cu aproximativ 80 de ani, mai exact în 1943, o dată cu venirea la Iași a regretatului Ion Chelcea, cel care a înființat primul muzeu al satului, la Cluj. Conferențiar la Facultatea de Geografie din cadrul universității ieșene, Ion Chelcea a fost cel care a înființat Muzeul Etnografic și care a propus și amenajarea unei structuri în aer liber, dedicată satului moldovenesc. Istoricul acestui proiect a fost descris și într-un studiu semnat de către etnograful Marcel Lutic și prezentat, în urmă cu ceva timp, la o sesiune de comunicări găzduită de Muzeul de Istorie din Vaslui. „Legat de amenajarea Muzeului satului în aer libber, au fost cinci etape, să le spunem așa, prima fiind cea lansată de Ion Chelcea. El identificase și terenul, o suprafață de 18 de hectare la Repedea, avea expertiza necesară, însă nu s-a mai finalizat”, a spus Marcel Lutic. Aflat la cârma Muzeului Etnografic, Ion Chelcea a explicat și modul în care se raporta la această problematică complexă. „O realizare presupune o altă realizare. Gândul nostru se duce astăzi cu totul firesc şi normal la un muzeu moldovenesc în aer liber. Ce temeiuri ar putea avea această nouă instituţie culturală? În primul rând, un muzeu etnografic propriu-zis, aşezat într-o clădire, poate să ofere publicului vizitator o icoană de sinteză, pe probleme – o icoană adecvată unei astfel de realizări însă. În primul rând, într-un muzeu etnografic întâlneşti o tematică ştiinţifică complexă, reprezentând o serie de fenomene şi probleme pe înţelesul tuturor. Muzeul Etnografic rezolvă într-un anumit fel cerinţele de cunoaştere etnografică şi educaţie publică, lucru pe care nu-l poate face un muzeu în aer liber şi invers. De aici necesitatea paralelă a celor două muzee”, scria Ion Chelcea. Din motive neștiute, ideea nu s-a mai materializat, însă a fost reluată în 1967 de alți doi specialiști, Gheorghe Bodor și Petru Cazacu, care au continuat demersurile având inclusiv sprijin politic de la București, dar din motive neștiute Muzeul Satului nu a mai fost amenajat.
Muzeul ar putea deveni un complex viu
Ideea nu a fost abandonată și a fost preluată de un al director al Muzeului Etnografic, Angela Paveliuc Olariu, cunoscută pentru eforturile sale de a deschide multe muzee etnografice din Moldova (cum ar fi Arta lemnului din Câmpulung Moldovenesc). Demersurile sale au fost reunite într-o carte intitulată „O viață. „Am adunat în paginile cărții toate documentele pe care le-am obținut, toate avizele necesare, am explicat pas cu pas toate etapele imortante. Pentru acest proiect recuperasem și terenul necesar, obținusem și avizul de principiu al ministrului Culturii de atunci, Andrei Pleșu, care alocase și o sumă de bani. Un milion de lei, era o sumă mărișoară la acel timp”, a spus Angela Paveliuc Olariu, adăugând că totul s-a poticnit în hățișurile birocratice.
De aceleași greutăți s-a izbit și Rodica Ropot, un alt etnograf cunoscut care a dorit ca Iașul să aibă un Muzeu al Satului, și regretatul Vasile Munteanu, care identificase alte două spații - unul în zona Palatului Culturii și altul lângă Palatul lui Cuza de la Ruginoasa. „Ultima variantă, cea de la Ruginoasa era foarte bună pentru că permitea amplasarea de instalații (moară de apă, presă de ulei, teasc pentru struguri etc- n.r.) absolut necesare unui muzeu în aer liber”, a adăugat Marcel Lutic. Pare-se că proiectului i-a fost hărăzit un al final, într-un alt timp pentru că nici planurile lui Vasile Munteanu au fost fost duse la bun sfârșit.
Prin urmare, ideea rectorului UAIC, prof. univ. dr. Tudorel Toader este extraordinară, mai ales că sunt îndeplinite multe cerințe - există terenul în Grădina Botanică, ar fi și patru edificii, totul dublat de dorința mediului academic de a oferi Iașului o nouă atracție.
Din punct de vedere turistic, orașul ar câștiga foarte mult, muzeul ar atrage mulți vizitatori, constituindu-se într-o adevărată „bijuterie a coroanei Iașului turistic”.
Muzeul ar putea deveni un complex viu, prin atragerea de meșteri care să readucă în fața publicului obiceiuri demult uitate, prin ateliere, dezbateri dedicate identității noastre naționale. „În plus, ar ajuta mult și la salvarea mărturiilor de civilizaţie populară, produs al formaţiunilor economice anterioare, deci se impune cu necesitate grabnică. Nu mai e de ajuns muzeul etnografic de pavilion. Unele provincii din ţara noastră au trecut demult la reprezentarea specificului lor etnografic prin muzee în aer liber. Numai Moldova nu.... Muzeul etnografic de pavilion, prin natura sa, are posibilităţi limitate de expunere, mai ales în ceea ce priveşte dimensiunea, dar şi în ceea ce priveşte posibilitatea de prezentare a unor unităţi de viaţă. Astfel, o locuinţă tipică-ţărănească, pentru o anumită epocă, nu poate figura într-un muzeu de pavilion; cu atât mai mult o gospodărie întreagă, ca unitate arhitecturală şi de conţinut interior. Or, curiozitatea omului modern ţine de cunoaşterea întregului, mai ales a întregurilor etnografice. Din această cauză, aceste muzee, deosebite de cele de pavilion, se întâlnesc de obicei înlăuntrul acelor zone pe care le reprezintă. Ele chiar reprezintă acele zone ca individualităţi distincte”, a mai spus Marcel Lutic.
Maura ANGHEL, Daniel BACIU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau