Sărbătoare la Târgu Neamţ

În fortăreaţa de pe Culmea Pleşului s-a organizat prima ediţie a MedievArtFest * vizitatorii au putut participa, în weekend, la turniruri, la concerte de muzică veche sau chiar la atelierele meşteşugarilor unde s-au confecţionat armuri şi bijuterii  

Prezenţa domniţelor, a cavalerilor, a trubadurilor şi a menestrelilor a fost punctul de atracţie al manifestărilor prilejuite de Zilele Cetăţii Neamţului şi de prima ediţie a MedievArtFest. Pentru a-i transpune pe vizitatori în atmosfera de acum câteva secole, s-a cântat, s-a dansat, s-a tras cu arcul, s-au organizat turniruri şi chiar momente artistice inspirate din viaţa de zi cu zi din cetăţile de odinioară. Evenimentele au fost organizate de Primărie, cu sprijinul unor asociaţii şi al Complexului Muzeal Neamţ. „Am încercat să oferim publicului o parte din aura medievală care învăluie Cetatea Neamţ, prin concerte de muzică medievală, prin prezenţa cavalerilor din Ordinul Cavalerilor Cetăţii Bârsei din Braşov care fac demonstraţii de luptă în echipament medieval şi au venit cu o expoziţie de armuri şi arme”, a spus Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Neamţ.
„Ceaunul fermecat”
Evenimentul a fost şi prilej pentru degustarea unor bucate tradiţionale, în cadrul unui festival culinar intitulat „Ceaunul fermecat”. Pensiunile şi restaurantele din zonă s-au întrecut în tot felul de reţete inedite, mai puţin întâlnite în meniurile obişnuite. Unii au oferit clienţilor preparate la grătar, alţii au gătit la ceaun ciolan afumat, sloi (o mâncare din carne de oaie preparată în seu) sau chisăliţă (un fel de compot de cireşe amare şi vişine închegat cu mălai şi consumat cu mămăliguţă). În parcul de sub Cetate au fost prezenţi şi meşteri populari din Moldova, care au oferit ceramică, pictură naivă, costume populare, ţesături, icoane sculptate în lemn. Ei au apreciat faptul că organizatorii au invitat doar meşteri care respectă şi creează artă populară autentică. „Este un târg «curat», spre deosebire de alte evenimente de acest gen organizate la Zilele Oraşului, unde vin tot felul de comercianţi cu obiecte care nu au nicio legătură cu arta populară. Sper să se păstreze la fel şi în timp acest festival”, a spus Eusebiu Iaşinschi, meşter popular. În Cetate au fost amenajate ateliere de meşteşuguri medievale, unde oaspeţii au avut ocazia să vadă cum se lucrau costumele de zale, dar şi bijuteriile sau broderiile cu realizarea cărora domniţele îşi ocupau o mare parte din timp.
Alina FERENŢ

„Încercăm să le arătăm oamenilor cum se organizează viaţa la curte, dar şi cum se distrau oamenii de rând. Viaţa nu era una uşoară, domniţele se bucurau rar de prezenţa menestrelilor, iar în perioada în care cavalerii erau la luptă se îngrijeau de administrarea castelului. În timp de război schimbau broderiile cu arcurile şi de multe ori făceau vârfuri de săgeţi” - Daniela, Marea Doamna de Transilvania, din Ordinul cavalerilor de Mediaș , prezentă la MedievArtFest