Ziua Unirii, sărbătorită la Tăutești ca pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza

 

Centrul Cultural „Sfânta Lidia din Filipi” din satul Tăutești, comuna Rediu, organizează o serie de manifestări dedicate Zilei Unirii. „În urmă cu aproape 100 de ani, în locul în care ne vom aduna, se desfășurau activităţi culturale diverse prin întâlniri deosebite ale demnitarilor şi diplomaților vremii, în momente ca atunci când, în anul 1844, a fost săvârşită biserica cea mare şi frumoasă ca o mănăstire, prin strădania şi evlavia lui Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu, sau în toamna anului 1892, când a fost inaugurat Orfelinatul Procopie Florescu ori după Sfintele Liturghii săvârşite de câte vreun preot călugăr de la Mănăstirea Copou Atanasie şi Chiril, fiindcă preoţii de mir erau puţini dintre cei care să se nevoiască la Tăuteşti”, a spus preotul Vlad Andrei Chiriac.

În anul 1927, Comuna Tăutești îşi strămuta sediul în satul Rediu-Tătar, iar satul Tăutești rămânea un sat izolat, care s-a micşorat de la o generaţie la alta, fiindcă promisiunile administrative, locale şi județene, nu s-au împlinit niciodată. În zilele noastre, mulți dintre cei care sperau ca soarta satului lor să revină la lumină şi să-şi revadă fiii întorşi acasă sunt trecuți la cele veșnice, alăturându-se în Împărăția lui Dumnezeu, ctitorilor, binefăcătorilor şi preoţilor slujitori din vechime în aceasta greu încercată, dar binecuvântată parohie.

„Vom celebra Unirea Principatelor Române de la 1859, eveniment la  care si ultimii ctitori ai Parohiei Tăutești (Dumitru Cantacuzino Paşcanu, împreună cu soţia sa, Pulheria, apoi Procopie Florescu, împreună cu soția sa, Eufrosina) au fost nu doar contemporani cu domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, dar l-au şi cunoscut pe acesta. Ctitorii vechi de la Tăuteşti, chiar dacă nu au împărtăşit întru totul viziunea lui Alexandru Ioan Cuza despre calea pe care țara o avea de urmat, s-au asemănat în ceea ce era cu adevărat important, anume prin grija pentru semenii lor mai umili, pentru ţăranii care trudeau de veacuri muncind pământul şi pentru creşterea şi educaţia copiilor lor”, a mai spus preotul Chiriac. De Ziua Unirii, fiii satului și susținătorii lor  se vor reuni la Centrul Cultural Tăutești pentru a susține educașia românească prin tradițiile ei, prin oamenii ei, dar mai ales pentru a susţine ceea ce, şi în urmă cu aproape 100 de ani, tăuteştenii îşi doreau, și anume 3 km de drum bun care să le deschidă calea către viitor.

Biserica din satul Tăutești, alături de ctitorul Adrian Gabriel Eţcu, soția, Cristina, şi fiul lor, Dacian, împreună cu Asociația „Rediu lui Tătar”, reprezentată de Marius Chelcu, vă invită la un spectacol de muzică şi dans românesc ce se va încheia cu un festin culinar boieresc, cu bucate aidoma celor din vremea Unirii, la o adunare într-o zi mare, în amintirea înaintaşilor noştri şi cu gândul la viitorul copiilor noştri.

Întâlnirea are şi un al doilea scop caritabil, invitații fiind rugați să sprijine inițiativa Centrului Cultural Tăutești, în parteneriat cu Asociația „Rediu lui Tătar”, pentru strângerea sumei de 20.000 lei ce vor fi folosiți la achiziționarea/confecţionarea a 20 de costume populare românești, autentice, din comuna Rediu. Costumele vor fi destinate nou-înfiinţatului Ansamblu Folcloric „Rediu lui Tătar”, format din copii din comună. La evenimentul dedicat Zilei Unirii vor participa, alături de reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, și ai administraţiei judeţene şi locale, cvintetul „Tradiții Rediu”, format din 5 instrumentişti profesionişti, solişti ai Filarmonicii de Stat „Moldova” Iaşi, copiii soliști din Ansamblul „Rediu lui Tătar”, interpreții de muzică populară Beatrice Duca și Ștefan Deaconiţa și eleva Lorena Bulei.

În același cadru va fi amenajată o expoziţie de costume populare, specifice zonei folclorice Iaşi, organizată de dna Marinela Scutaru, la care se adaugă piesa de rezistență, anume un costum popular de femeie care s-a purtat la Rediu în urmă cu 70 de ani, păstrat de dna Rodica Molociniuc şi preluat de la mama ei, Măndiţa Ilenescu (născută în anul 1909), care a cusut acest costum. La final, invitații sunt așteptați la un festin boieresc, pentru care bucătarii vor așterne pe mese borş de cocoş, fasole la ceaun, turte la ceaun, hulubi la ceaun, toate însoțite de vin fiert. „Bucatele pe care le vom gusta sunt luate cu meşteşug de cei doi maeștri bucătari dintr-o carte scrisă de doi fruntaşi ai înfăptuirii UNIRII, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, intitulată 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti. Aceasta a fost publicată prima dată la Iaşi, în anul 1841, adică în urmă cu 182 de ani, tocmai anul în care Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu ridica la Tăuteşti biserica mare ca o mănăstire, ale cărei ultime cărămizi le mai vedem, și astăzi, în curtea bisericii”, a spus istoricul Marius Chelcu, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol" al Academiei Române.

Maura ANGHEL