Sărbătoarea Crucii, ziua când se bat nucii

 Potrivit superstiţiilor, astăzi nu este voie să se mănânce usturoi, nuci, prune sau pepeni, adică acele fructe sau legume ale căror miez se aseamănă cu o cruce

În fiecare an, pe 14 septembrie este celebrată una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii. Hramul are două conotaţii, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Isus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, în timp ce enoriaşii rostesc la fiecare cerere a preotului „Doamne miluieşte”. După ce toţi credincioşii s-au închinat, pe rând, şi au sărutat Sfânta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va rămâne până la odovania sărbătorii, ce are loc pe 21 septembrie.

Înălţarea Sfintei Cruci este o sărbătoare importantă, amintind credincioşilor despre patimile Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării.

În zonele viticole, după Ziua Crucii se trece la culesul viilor, pe când în alte părţi se bat nucii ori se adună ramuri de alun, despre care spune că, dacă vor fi culese de Înălţarea Sfintei Cruci, acestea vor dobândi puteri miraculoase. Se spune că în această zi se ascund şerpii în pământ, anunţând răcirea vremii.

Tot de Ziua Crucii credincioşii nu au voie să consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, adică acele fructe sau legume ale căror miez se aseamănă cu o cruce.

Maura ANGHEL