5 moduri în care tehnologia ne-a schimbat în rău

Atunci când vine vorba de tehnologia pe care o folosim zilnic, trebuie să știm că ne poate schimba corpul, obiceiurile și personalitatea – în moduri care se dovedesc nefaste de cele mai multe ori.

S-ar putea crede că rețelele sociale sunt instrumente create pentru reducerea diferențelor dintre punctele de vedere ale utilizatorilor, dar lucrurile nu stau chiar așa.

De exemplu, algoritmii Facebook tind să le prezinte utilizatorilor conținut care se aliniază cu preferințele lor (ceea ce este de înțeles) și cu punctele lor de vedere (ceea ce ridică o serie de probleme).

Drept urmare, utilizatorii rețelelor sociale trebuie să facă tot posibilul să caute puncte de vedere diferite de ale lor, însă majoritatea nu o fac.

Acest efect servește la accentuarea diferențelor, ajungându-se la situații în care grupurile interesate de diferite aspecte ale aceleiași probleme poartă doar conversații în contradictoriu.

Interacțiunile dintre părți apar de obicei doar sub formă de conflict. Acest lucru a devenit cunoscut sub numele de „bulă de filtrare”, în care cei care își iau știrile de pe rețelele de socializare au rareori parte de perspective noi provocatoare.

Pe scurt, social media îți servește ceea ce vrei să auzi, nu ceea ce te ajută să înțelegi mai bine o anumită problemă.

La răspândirea obezității în jurul lumii au contribuit mulți factori. Este evident că omniprezentele smartphone-uri, tabletele, televizoare și console de jocuri au rol important în a ne face mai sedentari.

Totuși, un amplu studiu realizat de Institutul Milken, din SUA, a analizat nivelurile de obezitate în 27 de țări și a descoperit următoarele: pentru fiecare creștere cu 10% sumei cheltuite de o țară pentru dispozitivele tehnologice există o creștere de 1% a nivelului de obezitate.

Cu toată această tehnologie care ne ține lipiți de scaune, suntem mai puțin activi și ne-am schimbat obiceiurile alimentare.

Multe programe guvernamentale și corporatiste – cum ar fi consiliere gratuită pentru pierderea în greutate și acces subvenționat în sălile de fitness – au apărut tocmai pentru a contracara acest efect.

Deși se știe că ne-a scăzut capacitatea de atenție din cauză că citim tot mai mult în format digital, un proiect de cercetare finanțat de Microsoft pune lucrurile într-o perspectivă și mai clară.

Folosind sondaje detaliate și scanări cerebrale EEG, cercetătorii au măsurat în două momente diferite, la 15 ani distanță, plaja de atenție a peste 2.000 de canadieni: o dată în anul 2000, aproximativ la începutul erei mobile, și încă o dată în 2015.

Rezultatul: durata medie de atenție a scăzut de la 12 secunde la 8 secunde. Așadar, o eroziune uimitoare de o treime din plaja de atenție în doar 15 ani.

Deși arată că s-a constatat și o creștere a capacității de a efectua mai multe sarcini în același timp, raportul subliniază că oamenii au ajuns să aibă o capacitate de concentrare mai mică decât a peștilor de acvariu.

Un sondaj al revistei Time desfășurat pe 4.700 de persoane a relevat că mulți respondenți sunt de acord cu afirmația: „Nu dorm la fel de bine ca înainte pentru că sunt conectat la tehnologie tot timpul.”

În cazul celor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, 25% au fost de acord cu acest enunț. Cu toate acestea, există și un motiv fundamentat științific pentru care utilizarea smartphone-ului seara ar putea fi dăunătoare pentru somn.

Avem mecanisme naturale care ne ajută să știm când să ne trezim datorită schimbărilor la nivelul luminii ambientale.

Lumina „roșie”, percepută la amurg, semnalează corpului că este noapte, în timp ce lumina „albastră”, așa cum e percepută cu pleoapele închise, este semnalul că este timpul să te trezești.

Această lumină „albastră” este văzută evident dimineața, dar este emisă și de smartphone-uri și tablete. Aceasta suprimă producția de melatonină, o substanță chimică care declanșează procesele somnului.

Potrivit unui studiu de la Harvard, lumina „albastră” reduce, de asemenea, perioada totală de somn REM (faza cu mișcări rapide ale ochilor), care este crucial pentru o minte sănătoasă.

Mesajele text au devenit principala formă de comunicare zilnică pentru aproape toată lumea. Chiar și persoanele din cele mai mari grupe de vârstă comunică acum mai mult prin text decât prin apeluri audio.

Modul în care mesajele text ne afectează capacitatea de comunicare a fost studiat îndelung, reieșind că problema este foarte complexă.

Cercetările realizate în ultimii ani arată că mesajele text ne diminuează capacitatea de a citi indiciile emoționale ale celorlalți. Astfel de indicii vizuale nonverbale sunt o componentă deosebit de importantă a oricărei conversații.

Psihologii avertizează că lipsa de experiență în această direcție poate fi deosebit de dăunătoare pentru dezvoltarea socială a tinerilor.

În timp ce majoritatea adulților au intrat în era mobilă cu abilitățile sociale deja formate, pentru copii și adolescenți lucrurile nu stau deloc așa. Acești tineri s-ar putea găsi mai limitați în capacitatea de a purta o conversație față în față decât generațiile mai în vârstă.