A fost descoperită o clădire misterioasă , cu arhitectură atipică, datând din perioada romană

Vestigiul, descoperit la sud de oraşul antic Venta Icenorum, a fost datat ca fiind construit în urmă cu 1.800 de ani. Structura este compusă din două aripi care radiază dintr-o cameră rectangulară, ce face legătura cu o cameră centrală.

Clădirea cu două aripi pare a fi unică în întregul Imperiu Roman - prof. William Bowden, de la Universitatea din Nottingham, declară: „este foarte neobişnuit să descoperi o astfel de construcţie, deoarece până acum nu am mai găsit unele asemănătoare…este foarte greu de spus ce au dorit să obţină prin acest model arhitectonic”, având în vedere faptul că arheologii nu cunosc încă destinaţia clădirii, ei doar presupunând că a fost un templu.

Construcţia pare că a aparţinut unui complex, ce includea în nord o casă de locuit şi alte două structuri în partea de nord-vest şi de nord-est.

Fundaţiile celor două aripi şi a camerei rectangulare a clădirii erau făcute dintr-un strat subţire de argilă şi calcar, prof. Bowden notând că: „această armătură sugerează că şi suprastructura clădirii era una uşoară, cel mai probabil cu pereţi din lemn şi argilă, acoperiţi de un acoperiş de stuf…ceea ce ar indica un caracter de uz temporar al clădirii”.

În schimb, camera centrală era construită din materiale mai rezistente, cu fundaţii din mortar amestecat cu argilă şi bucăţi de cremene şi cărămidă, având probabil un acoperiş din ţiglă.

În sprijinul ideii potrivit căreia construcţia în formă de Y a avut un caracter temporar, arheologii au mai găsit indicii (găuri ale unor stâlpi de susținere), potrivit cărora după dezafectare, peste locul acoperit de această clădire a fost construită una mai nouă, ei găsind şi artefacte care nu îi puteau aparţine.

Cercetătorii nu sunt convinşi de scopul pentru care a fost ridicată construcţia – deşi poziţia sa înaltă o făcea vizibilă din oraşul Venta Icenorum, fundaţiile sale erau slabe, prof. Bowden notând că „este posibil să fi fost o construcţie temporară, folosită pentru un singur eveniment ori ceremonie…ori să fi reprezentat un altar sau templu vizibil de pe drum sau din oraş.”

Mai există şi o altă posibilitate, ca urmaşii icenilor (icenii sau ecenii au fost un trib de celţi ce au populat Britania în sec. 1 î.Hr.-sec. 1 d.Hr., până au fost cuceriţi de romani în jurul anului 60 d.Hr.) să fi construit clădirea în formă de Y. Aceasta ar explica poziţia construcţiei, zeii iceni fiind asociaţi cu natura, iarba și copacii.  Însă, potrivit experţilor, arhitectura icenă era mai puţin elaborată.

Având în vedere faptul că arhitectura clădirii este atipică atât romanilor, cât şi icenilor, originea sa rămâne un mister.

 Sursa