A fost identificată zona din care provine „copacul vieţii”
Dimensiune font:
În ciuda faptului că măslinul este considerat un arbore emblematic pentru cultura şi bucătăria mediteraneană, acest copac îşi are originile în regiunile kurde, arată un nou studiu care oferă, în sfârşit, un răspuns la această dezbatere străveche.
Dovezile istorice arată că măslinii sălbatici au început să fie culeşi de oameni din Spania până în Palestina şi Iordania (regiune supranumită Orientul Apropiat) încă din Neolitic, eră care a debutat în jurul anului 10.000 î.e.n..
Apoi, acest arbore a fost domesticat, proces despre care unii specialişti credeau că a început în Orientul Apropiat acum aproximativ 6.000 de ani. Alţi experţi au găsit dovezi ce sugera că arborele a fost domesticat simultan în mai multe locuri de-a lungul Mării Mediterane.
Acum, o echipă internaţională de experţi a folosit date genetice, datare moleculară, fosile şi modele ale climei pentru a stabili că acest arbore extrem de important îşi are originile într-un singur loc – ceva mai la nord şi mai la este decât se credea până acum.
„Am concluzionat că partea de vest a Mediteranei nu a jucat un rol esenţial în domesticarea măslinului”, scriu cercetătorii în studiul publicat în jurnalul ştiinţific Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.
„Leagănul domesticării măslinului este situat în nord-estul Levantului”, spun cercetătorii. Aceştia se referă la regiunea kurdă aflată astăzi între Siria şi Turcia, a explicat Guillaume Besnard de la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice din Franţa, coautor al studiului.
De acolo, măslinul domesticit s-a răspândit în partea de est a bazinului mediteranean şi în Cipru, apoi pornind spre vest către Turcia, Grecia, Italia şi către restul bazinului mediteranean, „în paralel cu extinderea civilizaţiilor în acea parte a lumii”, afirmă cercetătorii.
Măslinul domesticit, Olea europaea, joacă un rol central în mitologiile greceşti, romane şi creştine, iar ramura de măslin rămâne şi astăzi un simbol al păcii.
Grecii antici credeau că Atena, zeiţa războiului şi a înţelepciunii, le-a oferit atenienilor primul măslin domesticit, din care se trag toţi ceilalţi arbori.
„Importanţa acestui arbore în vieţile oamenilor a transformat această specie într-un simbol al literaturii străvechi şi sacre, iar originea sa provoacă de multe ori controverse”, spun cercetătorii.
„Conform studiului nostru, originea maternă a peste 90% dintre măslinele cultivate astăzi este în mod clar Levantul”, spune Besnard. „Nu cred că va mai nega cineva asta”, a adăugat cercetătorul.
Pentru acest studiu cercetătorii au colectat mostre ADN de la 534 de tipuri de măslini şi 1.263 de măslini sălbatici din 108 locaţii şi de la 49 de copaci dintr-o subspecie sub-sahariană.
Cercetătorii au concluzionat, de asemenea, că cele trei ramuri ale măslinului sălbatic s-au desprins dintr-un strămoş comun acum mai bine de 1,5 milioane de ani.
Măslinul a fost supranumit „arborele vieţii” pentru că a oferit oamenilor numeroase mijloace de supravieţuire, atât ca aliment, cât şi ca săpun, sursă de ulei pentru iluminat şi pentru sculpturi.
Astăzi, măslinul este răspândit în Europa, Africa de Sud, Australia, Japonia şi China. Anual, Europa produce 2,4 milioane de tone de ulei de măsline, Spania fiind principalul producător.
Sursa: AFP
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau