Dacă sex nu e, nimic nu e

Acest text nu are nici pătrăţel, nici triunghi şi nici dreptunghi roşu şi poate fi citit şi de minori, fără acordul părinţilor. Nu conţine secrete şi nici lucruri neştiute, ci doar aparente banalităţi, pe care mulţi par să le ignore, dar şi mai mulţi le acordă atenţie.
Sexul. Daaa, sună urât, e toxic, aduce necazuri, merită înfierat şi scos din dicţionar (dacă e doar cuvânt). Mai puţin din uz şi deloc de pe internet, unde face trafic cât nu aduce nici o revoluţie. Prezentat în diferite forme, de la voalat la expresiv, este modul care atrage cel mai uşor atenţia. De fapt, întreaga industrie a plăcerilor este cel mai profitabil domeniu de când lumea şi pământul, dolarii, băncile şi cardurile. Nu cunosc un alt segment de afaceri care să te facă bogat peste noapte cu ajutorul trupului (al tău sau al altora). Am un amic onorabil, se ocupă cu afaceri pe net, este mare specialist în multe domenii, dar recunoaşte, când are chef şi în faţa cui pricepe, că tot magazinul cu „chestii pentru adulţi” îi plăteşte ratele la casă, benzina la maşină, şcoala (scumpă) a copiilor şi mofturile nevestei.
Nu are rost să ne mai ascundem după vişin! Până şi copiii au priceput, de când cu orele de educaţie non-formală („sexuală”, fie-mi iertată expresia directă, rostită în post), că nu barza ne aduce pe lume şi nici vreo stamină înfuriată, ci doar două celule lăsate slobode. Da, aveţi dreptate, de câţiva ani mai ieşim şi dintr-o eprubetă, dar tot după un ritual de dragoste, chiar aşa chimic, sau cum o mai fi.
De ce mi-am scos din minte, apoi am aruncat pe tastatură un astfel de subiect? Fiindcă este singurul care mai face vânzare pe criza şi pe praful ăsta financiar. Ai blog? Pui nişte poze mai deocheate şi gata! Traficul urcă până la cer şi sar bazaţii cu ofertele de copywriting. Scrii despre dezmăţul vedetelor? Garantat cota de vânzări bate PIB-ul. Scormoneşti prin budoare şi oferi povestiri de alcov? Sigur ţi se va oferi un super job de marketer fiindcă ştii să vinzi bine şi la momentul oportun, când nimeni nu se mai aştepta să mai audă de X-lescu ori de X-leasca.
Povestea mea sună ca şi cum aş fi descoperit apă caldă, iar Boccacio şi marchizul de Sade mi-ar râde în nas, mie şi multora care încă mai cred în performanţă, creativitate, competiţie şi alte prostii răsuflate. Sau ne-ar trimite la vreun training de vânzări, despre branduire şi marketare, ca să pot pricepe şi eu că atât timp cât nu reuşesc să ajung la esenţa primară a omului, la dorinţa lui de a lăsa urme şi urmaşi, nu vom avea mare izbândă, indiferent de ce vom dori să facem. Plăcere, dragilor, asta oferiţi dacă vreţi să fiţi mereu în top şi cu trafic/rating crescut. Plăcere şi senzaţia de bine, că altfel iar începeţi să vă plângeţi de criză şi de sărăcie. Iar dacă mă întrebaţi de ce, am să dau vina pe Maslow, psihologul ăla care a pus la baza piramidei nevoilor umane dorinţa de a procrea, mâncarea, băutura şi banii care aduc plăcere la fel de mult ca şi sexul.