INTERVIU/VIDEO - Mihai Chirica: „Dacă elevul trebuie ţinut în braţe pentru a sta în bancă şi a învăța, aşa vom face!”

* dialog cu primarul municipiului Iași, Mihai Chirica

- Domnule primar, trei săptămâni ne mai despart de începerea unui nou an şcolar, poate cel mai dificil din istoria noastră recentă. A trecut vara, Guvernul abia a pus în dezbatere un Proiect de Ordinu pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ în perioada pandemiei COVID-19, iar vocile critice n-au întârziat să apară. Cum vi se par aceste Norme pe care le impune Executivul?

- În principiu, normele acestea sunt într-un cadru foarte general. Sunt convins că situaţia diferă foarte mult de la localitate la localitate şi chiar de la şcoală la şcoală. Eu aş fi un pic mai direct şi mai concret când aş propune aceste măsuri, în sensul că Ministerul Educației, ca instituţie naţională, trebuie să facă un pachet cu măsuri obligatorii care să cuprindă cel puţin 80 la sută din Planul de măsuri pe care îl iniţiază Guvernul în relaţia cu şcolile, cu educaţia, în general, și să lase la nivelul autorităţilor locale, la decizia fiecărui Consiliu de administraţie de la fiecare şcoală doar un 20 la sută din planul de măsuri. Statul trebuie să fie foarte clar şi să spună „şcolile încep după următoarea reţetă”, rețetă pe care n-o contestă nimeni ca număr de ore, număr de specialităţi, normă şcolară pe care va trebui s-o îndeplinească fiecare catedră, că măsurile de protecţie socială nu le lăsăm la îndemâna interpretărilor fiecărei şcoli şi a fiecărui Consiliu de administraţie, urmând ca partea de fineţe, care ţine de specificul fiecărei localităţi – căci sunt localităţi în care nu există infectări și localităţi cu infectări multiple, sunt şcoli care au o anumită structură din punctul de vedere al modului în care sunt organizate clasele, care lucrează într-un schimb, care lucrează în două sau chiar mai multe -, acolo, sigur că da, fiecare îşi adaptează, cu cele 20 la sută de libertăţi, să le numesc aşa, modalitatea în care vor începe şcoala.

 

„Timpul este destul de presant, de aceea trebuie ca Ministerul Educaţiei să lanseze o reţetă clară pe care toată lumea să o respecte, fără comentarii, urmând ca administraţia locală, cu fiecare înstituţie şcolară în parte să intervină doar acolo unde trebuie să se ia nişte decizii de fineţe”

 

- Descentralizarea deciziei cu privire la organizarea anului şcolar este un lucru bun?

- Nu. Descentralizarea este bună, dar nu aici, în sensul că statul, în calitate de organizator al educaţiei în România, trebuie să-şi impună punctul de vedere în partea majoritară a deciziilor, iar şcoala, împreună cub autorităţile locale, în elementele, să spune, de adaptabilitate în funcţie de situaţia concretă din treren.

- Revenind la proiectul de norme propus de Ministerul Sănătăţii, unităţile de învăţământ şi autorităţile locale nu sunt implicate în luarea deciziilor cu privire la scenariul adoptat, însă joi, 10 septembrie, vor afla cum vor funcţiona, practic, de pe 14 septembrie. Astfel, şcolile au la dispoziţie o sigură zi, 11 septembrie, pentru a se pregăti şi pentru a informa copiii şi părinţii. Veţi reuşi?

- Cu siguranţă, nu! O spun cât se poate de clar, deoarece nu ai timpul necesar să te adaptezi. Noi am luat decizia în Consiliul Local, săptămâna trecută, să disponibilizăm suma de 12,6 milioane lei tocmai pentru a putea străbate acest timp mai repede, iar asta înseamnă că noi deja am lansat în licitaţie publică  achiziția de echipamente electronice, tablete şi măşti. Gândiţi-vă cum aş fi putut eu lua decizia asta pe 10 septembrie, în condiţiile în care şcoala trebuie să înceapă pe 14 septembrie. Timpul este destul de presant, din punctul meu de vedere, de aceea trebuie ca Ministerul Educaţiei să lanseze o reţetă clară pe care toată lumea să o respecte fără comentarii, urmând ca administraţia locală, cu fiecare înstituţie şcolară în parte – mă repet, să intervină doar acolo unde trebuie să ia nişte decizii de fineţe, respectiv deschiderea unei a doua căi de acces, de exemplu, că n-o să vină ministra să-mi spună mie pe unde să fac o a doua cale de acces. Eu trebuie să merg acolo, să sparg un gard, trebuie să fac o alee până la poarta şcolii, să ştiu cum organizez activitatea de la pauză, că nu e treaba ministrului, dar normele generale trebuie să plece de la minister.

- Aţi căutat şi dvs, municipalitatea, soluţii. Putem spune că, separat de situaţia epidemiologică la momentul 14 septembrie, s-a identificat cea mai bună variantă pentru ca elevii să fie în siguranţă în spaţiile şcolare?

- Cea mai bună variantă pe care am identificat-o şi pe care am şi propus-o Inspectoratului Şcolar este să nu facă rabat de la nici o măsură atunci când elevul trebuie să fie la şcoală în mod obligatoriu. Dacă elevul trebuie ţinut în braţe pentru a sta în bancă şi a învăța, aşa vom face! Dar să nu se plece de la premisa că înâi trebuie neapărat să protejăm profesorii; trebuie să-i protejăm pe toţi!

 

„Nu pleci de la premisa şcolii online. Întâi laşi elevul să ajungă la şcoală, în faţa profesorului, să poţi face transferul de cunoştinţe într-un mod corect, direct, după care, dacă vezi că nu se poate şi nu se poate, aplici şi soluţia a doua”.

 

- O soluție ar putea fi școala online?

- Școala online nu este o soluţie! Şcoala online este, să spunem, un adjuvant care te scoate dintr-o situaţie neclară doar atunci când altfel nu se poate. Dar nu pleci de la premisa şcolii online. Întâi laşi elevul să ajungă la şcoală, în faţa profesorului, să poţi face transferul de cunoştinţe într-un mod corect, direct, după care, dacă vezi că nu se poate şi nu se poate, aplici şi soluţia a doua.

- Nimeni nu-şi doreşte lucrul acesta, dar ce se va întâmpla în momentul în care în şcoli vor fi identificaţi elevi infectaţi cu noul coronavirus? În ce situaţie se poate ajunge la o nouă închidere a şcolilor?

- În primul rând, se închide clasa respectivă, unde s-a identificat această situaţie, se apelează la echipamentul pe care Primăria deja îl are în achiziţie, elevii vor sta acasă, profesorul va sta într-o sală, singur, şi va preda elevilor pe tablete pe care şi pe acestea le cumpărăm, după care, după ce trece riscul epidemiologic, îmi dă tableta înapoi şi o dau la altă clasă care, probabil, va intra în acelaşi risc şi situaţia o putem controla. Dar întâi plecăm de la premisa ca elevul să fie la şcoală.

 

 „Mă gândesc că va exista  o opoziţie din partea profesorilor, deoarece împărţirea claselor în grupe mai mici va însemna un număr dublu sau chiar mai mare de ore pentru ei. Statul trebuie să le asigure salariile suplimentare şi ei trebuie să înţeleagă că vor face ore mai multe la clasă”.

 

- Care sunt punctele vulnerabile identificate cu privire la începerea anului şcolar în sălile de clasă?

- Cel mai vulnerabil este timpul foarte scurt până când trebuie să luăm aceste decizii. Apoi, capacitatea profesorilor de a înţelege că vor trebui să facă norme mult mai mari decât făceau până acum şi mă gândesc că va exista şi aici o opoziţie din partea lor pentru că împărţirea claselor în grupe mai mici va însemna un număr dublu sau chiar mai mare de ore pentru profesori. Statul trebuie să le asigure salariile suplimentare şi ei trebuie să înţeleagă că vor face ore mai multe la clasă. Şi a treia chestiune, de la caz la caz, autorităţile locale nu vor putea răspunde foarte repede şi cu resursele de care ar fi nevoie la noua provocare pentru că sunt comune care nu au bani nici măcar să-şi plătească apa sau gunoiul, mai nou, cum am aflat săptămâna trecută despre situaţia din judeţ.  

- Guvernul a lăsat în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale cheltuielile legate de pandemie pe perioada anului şcolar. Iaşul, fără îndoială, are resursele necesare, însă ce se va întâmpla acolo unde primăriile rurale – şi sunt foarte multe cazuri, nu au buget pentru a asigura nici măcar câteva măşti reutilizabile? ...nu vorbim de sute sau mii de măşti per elev tot anul, de buget, personal pregătit...

- Unele școli nu au bani nici de catalaoage! Părerea mea este că va mai dura până la achiziția celor 500.000 de tablete pe care Guvernul trebuie să le asigure. Multe primării nu s-au gândit în avans, cum ne-am gândit noi, că trebuie să punem noi un prim pachet de dispozitive până ce vor veni cele de la Guvern, deci va fi destul de dificil, cu sincope, dar cred că de la şcoală la şcoală, dacă se pleacă de la premisa ca elevul să fie în clasă, greutăţile se vor depăşi cu mai multă uşurinţă.

 

„Unde nu se va putea organiza învățământ în schimburi se va apela, probabil, la soluţia mixtă în care jumătate de clasă este în sala de curs, iar cealaltă jumătate este acasă şi va primi informaţia prin dispozitivul online”.

 

- Rezumând, cum va începe anul şcolar? Vor exista clase cu mai mult de 20 de elevi, cum se vor desfăşura cursurile?

- Având în vedere suprafaţa pe care o are o clasă în momentul de faţă şi felul în care este deja supraaglomerat, se va lucra în schimburi. Este un lucru cert, de la care pornim. Din păcate, sunt şcoli la care nu se poate lucra în schimburi pentru că ele deja sunt în schimburi, iar în momentul de faţă nu le maui poţi împărţi în două! Acolo vom căuta săli suplimentare. Am şi trimis adrese către universităţi  să ne dea sălile disponibile, le plătim chirie, întreţinere, tot ce este nevoie şi să ne pună la dispoziţie să putem splita, să putem împărţi clasele existente.

- Şi ce răspuns aţi primit din partea universităţilor?

- Deocamdată nu am primit răspuns, deoarece rectorii sunt în concedii, mare parte dintre ei. Am discutat un pic cu domnul rector de la UMF, şi dumnealui este în concediu, revine pe 7 septembrie, este cam târziu, dar voi convoca cu cei care au rămas la comandă o şedinţă, săptămâna viitoare, să vedem ce ne pot pune la dispoziţie, noi să punem banii şi să putem închiria săli de curs.

- Ce se va întâmpla acolo unde nu se va putea organiza săli de clasă în schimburi?

- În schimburi se poate în orice variantă, atâta vreme cât sala este disponibilă. Unde nu se va putea organiza învățământ în schimburi se va apela, probabil, la soluţia mixtă în care jumătate de clasă este în sala de curs, iar cealaltă jumătate este acasă şi va primi informaţia prin dispozitivul online, în timpul orei de curs la care profesorul predă celeilalte jumătăţi, care este cu el în clasă. Cealaltă jumătate, de acasă, va trebui să stea în mod obligatoriu logată pe platformă şi, desigur, să răspundă întrebărilor profesorului, să pună şi profesorul întrebări, adică să vadă că este activ.

Dan M.BREZULEANU