Salonul de inventică de la Geneva se mută la Iaşi

Andrei Victor Sandu este coordonatorul Forumului Inventatorilor Români şi omul din spatele celui mai de succes salon de inventică din ţară. Ediţia de anul acesta a Euroinvent debutează astăzi, 22 mai, la Palas. Ieşeanul suţine că nu intenţionează să părăsească oraşul în care s-a format ca specialist şi alături de o echipă întreagă de inventatori şi cercetători caută constant modalităţi de a creşte gradul de finanţare şi de susţinere a cercetării în România.

Ce aduce nou Euroinvent anul acesta?

În deschiderea Euroinvent 2014 vom avea un mini-concert cu sprijinul Universităţii de Artă, care este şi ea partener. Va fi un cvartet de viori, de saxofoane, care sunt acompaniate la pian de doi profesori. După aceea urmează deschiderea oficială. Anul acesta avem invitaţi din 26 de ţări, dar, practic, în persoană reuşesc să ajungă zece ţări, ceea ce este oricum o realizare pentru oraşul nostru care are o infrastructură tare săracă. Noi suntem limitaţi din cauza infrastructurii şi a sprijinului pe care nu l-am primit din partea autorităţilor locale. Primăria şi Consiliul Judeţean nu ne-au sprijinit cu nimic, cu toate că am solicitat ajutor. Din păcate, fondurile se duc pe alte lucruri. De aceea tot Euroinventul este realizat din fonduri proprii. Din taxe ale participanţilor, dar acestea acoperă doar 20% din totalul cheltuielilor, iar restul din buzunar şi din partea sponsorilor care, la nivelul judeţului Iaşi sunt de negăsit. Am avut noroc de companii din Cluj. Inedit este că adunăm peste 350 de invenţii şi cercetări. Unele chiar vin în afara catalogului. Avem cea mai puternică participare din ţară. La niciun târg asemănător din România nu au participat atâtea universităţi şi institute de cercetare. Avem cam tot ce înseamnă nivel academic în România, universităţile din toate colţurile, de la Timişoara la Constanţa, de la Bucureşti la Suceava, Craiova, Sibiu. Avem şi Iaşul. Din domeniul ciberneticii, din medicină, materiale de construcţii, chiar şi jocuri noi, jocuri care sunt dezvoltate pentru sportivi şi pentru a le creşte mobilitatea. Vom avea toate sferele ştiinţei şi tehnicii acoperite.

 

Vor veni şi delegaţii din străinătate, ca la celelalte ediţii ale Salonului?

Avem şi o participare deosebită din străinătate. Ca de obicei, malaezienii sunt cei mai numeroşi. Este o delegaţie importantă, deoarece Malaezia este o ţară cu o puternică dezvoltare. M-am întors recent de acolo. Au alt concept. Sprijină foarte mult educaţia şi cercetarea, care sunt şi actualele tendinţe ale Uniunii Europene. Acum rămâne ca şi România să le pună în practică. Ar trebui ca până în 2020 educaţiei să fie alocat minimum 6% din PIB. Medicina ar trebui să primească la fel, 6%, iar cercetarea 3%. De menţionat e că cercetarea are în prezent sub 1%. Problema Europei este criza resurselor. Nu mai avem resurse şi singura investiţie ca să dezvoltăm şi din punct de vedere economic teritoriul european este cea în puterea intelectuală care, la rândul ei, trebuie să fie sănătoasă. Trebuie să avem oameni educaţi şi sănătoşi ca să avem dezvoltare la nivel de Uniune Europeană.

 

Cum face faţă inventica românească exodului de tineri specialişti?

Se pleacă masiv, dar noi nu plecăm. Forumul Inventatorilor Români şi cercetătorii care au rămas în ţară muncim pe brânci. Acum muncim la câteva proiecte de lege care să sprijine propriu-zis creativitatea românească, pentru că sunt foarte multe idei care nu ies pe piaţă. Nu sunt sprijnite, iar aceste idei ar putea să relanseze economia României, pornind de la un nivel micro până la nivel european şi internaţional. Noi sperăm să tragem un semnal de alarmă cu Euroinvent-ul, prin această participare internaţională. Alături de Malaezia avem Taiwan, iar din ţările arabe avem Irak şi Qatar care vor fi prezente la Salon, iar Europa este reprezentată, ca de obicei de Est, deoarece Vestul Europei este foarte greu de mişcat, deşi s-au arătat interesaţi. Avem delegaţii din Polonia, Bulgaria şi nu în ultimul rând Republica Moldova, care este prezentă cu toate universităţile publice şi institutele Academiei de Ştiinţe. Chiar dacă este o ţară slab dezvoltată din punct de vedere economic, mintea rămâne lucidă. Cu bani puţini lucrează mult. Şi au foarte multe proiecte şi invenţii pe medicină şi agricultură, mecatronică, domenii prioritare, în care se ştie că au foarte mulţi specialişti. Vor fi prezente şi invenţii din domeniul ecologiei şi protecţiei mediului, o problemă stringentă pentru noi. Avem probleme atât cu apa, aerul, dar şi solul. Trebuie să găsim soluţii să le păstrăm curate, pentru că altfel nu vom supravieţui.

 

Cât de gravă este problema lipsei de fonduri în cercetare?

Aceasta este o problemă cotidiană, nu sunt cazuri izolate. Dacă reuşesc cadrele didactice să prindă un proiect de cercetare pe un institut sau pe o universitate, pot sprijini cu un anumit procent realizarea de invenţii, dar în 90% din cazuri ele sunt rezolvate din banii de buzunar ai inventatorului, cum este şi cazul casei extensibile care va fi prezentă la Palas. Aceasta a fost o investiţie privată, iar în actualul context al problemelor pe care le avem cu inundaţiile pe Dunăre, aceste case modulare care pot fi transportate oriunde ar fi un adevărat ajutor pentru sinistraţi. Încarci camionul, le amplasezi unde ai nevoie, se deschid şi ai un apartament, o casă de peste 50 de metri pătraţi. Deja s-au produs două; al treilea model mai avansat este în producţie. Sperăm ca profesorul Alexandru Stănilă, de la Universitatea Tehnică din Iaşi, care este capul acestor invenţii, va reuşi şi mai departe, cu sprijinul nostru, să lansăm în producţie, atât pentru România, cât şi pentru restul lumii aceste case. Preţul casei este unul acceptabil, din câte am înţeles ajunge până la 30.000 de euro, utilată complet. Casa vine şi cu panouri solare.

 

Care este una dintre invenţiile de care sunteţi cel mai apropiat?

Colaborăm cu toate universităţile din Iaşi. Avem şi câteva brevete. Unul este pentru o metodă de tratament a apelor menajere şi potabile. Practic, la o staţie deja existentă de epurare noi aplicăm final câteva filtre, filtre realizate din deşeuri ceramice. De la fabrica de ceramică din Iaşi luăm resturi de ceramică cu diverse granulaţii, facem câteva filtre iar această ceramică lucrează ca un filtru perfect ca stadiu final al instalaţiei de epurare, iar apa rezultată are proprietăţi deosebite. Poate fi utilizată în gospodării. Ideea a plecat de la câţiva cercetători care au venit la Iaşi din Africa. Apa este o problemă stringentă în Africa şi am încercat cu ceramica locală şi am avut rezultate deosebite. Ceramica poate fi adaptată de oriunde este produsă. Noi brevetăm know-how-ul. Deşeuri de la orice fabrică de cărămidă pot fi utilizate în acest scop. Sperăm pe viitor să reuşim să lansăm proiectul.

Inventica naţională a pornit de la Iaşi

La Euroinvent vor fi prezenţi şi cei de la Palatul Copiilor. De câte ori avem ocazia îi sprijinim în creaţiile lor, le luăm invenţiile şi peste hotare. Dar, ca de obicei, ne lovim de aceeaşi problemă a banilor. De multe ori plătim din buzunar. Tineri vor fi prezenţi la Euroinvent şi din Malaezia. Sperăm ca Palasul să fie plin de curioşi pentru că bucuria inventatorului, pe lângă cea de a crea ceva nou este şi faptul că vine cineva şi îi admiră creaţia. Alături de public va veni şi juriul care va evalua aceste creaţii, iar participanţii pot primi medalii, diplome şi alte distincţii ştiinţifice. Noi încercăm să ajungem la nivelul Salonului de la Geneva . Tot aşa au plecat şi ei, încet-încet. Dacă mediul economic şi de afaceri al Iaşului se va dezvolta, vom reuşi să facem şi noi acelaşi lucru şi vom reuşi să aducem gratuit toţi inventatorii la Iaşi şi mai ales să le oferim premii în bani pentru ca ei să pată materializa propriile creaţii. Acum muncim la un proiect de lege. Sperăm că va merge mai sus decât nivelul nostru. Ne zbatem şi pentru reintroducerea cursurilor de inventică în universităţi, cursuri de creaţie tehnică. Inventica internaţională de la Iaşi a pornit şi trebuie să o ducem mai departe.