VIDEO - INTERVIU Mihai CHIRICA: „Mi-e teamă de valul trei al pandemiei, care va veni odată cu apariția bolilor de sezon”

 

 

 

 

* dialog cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iași

 

- Un oraş, importanţa sa, nu se măsoară prin lungimea şi lăţimea fizică, ci prin natura aspiraţiilor sale. Care sunt aspiraţiile Iaşului pentru următorii ani?

- În primul rând, să-și stabilizeze profilul de oraș universitar academic și să poată aduna o populație cât mai prosperă din punct de vedere financiar. Noi avem o evidență permanentă din statistica INS în ceea ce privește salariul mediu brut în principalele orașe ale României, am crescut, am ajuns în top trei, dar speranța mea este să ajungem în top doi, după București. Apoi, să ne continuăm procesul de modernizare pe toate domeniile, în special pe transport public, acolo unde investim foarte mult, și să ne construim cateva edificii de care avem absolută nevoie pentru a ne stabiliza statutul de oraș mare. Este vorba despre o bază sportivă regională de care avem nevoie pentru acest statut și să demarăm lucrările la spitalul regional de urgențe Iași.

- Ce-i lipseşte Iaşului pentru a da saltul acesta mult aşteptat între primele trei oraşe ale ţării din punct de vedere economic şi nu doar?

- În primul rând, ne trebuie o comunitate mai largă din punct de vedere teritorial, în sensul că nu va putea Iașul, singur, ci va trebui să captăm toate energiile din localităţile dimprejurul Iașului, pentru că multe au rămas abandonate. Iașul trebuie să rămână un oraș-centru, dar nu trebuie să ducă toată partea industrială sau semiindustrială. Cred că în următorul mandat conectarea cât mai facilă a localităților din jurul Iașului va trebui să rămână o prioritate foarte importantă.

„2024 nu va putea fi raportat ca termen de finalizare a autostrăzii”

- Cât de atractiv mai este oraşul, din punct de vedere investiţional?

- Foarte atractiv! Iaşul este unul dinte cele mai atractive oraşe din România și asta în contextul în care nu s-a abandonat niciun proiect din cele care au fost aprobate în anii precedenți și în acest an. A început revitalizarea, reorganizarea urbană a fostelor mori din zona 1Mai și alte zone, prin demolare, existând intenţii de construire. Încă vin oameni pentru obținerea de autorizații pentru hale de producție, depozite și alte edificii industriale.

- Autostrada – prea mult zgomot pentru nimic... Ce se întâmplă cu acest proiect? A trecut prin Senat chiar o prevedere legislativă vizând termenele de finalizare a celor două tronsoane – Târgu Mureş – Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ – Ungheni, însă pare mai degrabă o chestiune imposibilă cu anul 2024...

- Autostrada este proiectul regiunii de care trebuie să ne preocupe în permanență. Este mult zgomot pentru că și noi întrebăm foarte mult fără să așteptăm să se întâmple fapte. Lucrul este cert - Autostrada Unirii este un proiect susținut de tot eșicherul politic, mai puțin USR, care a dat un vot negativ însemnat, în rest toată lumea susție procesul de construire a autostrăzii. A trecut de faza să spunem mai sensibilă, privind intervenția din zona rezervată de lângă Ungheni. S-a dat ordonanța de urgență, s-a luat și acceptul de la Ministerul Apărării Naționale și practic podul care traversează la Ungheni, de o parte și de cealaltă a Prutului, va putea fi realizat. Are finanțare pentru proiectare și are finanțare inclusiv pentru execuție pe fonduri europene. Deci, face parte din proiectul prioritar de reconstrucție a României.

- Vorbim, totuşi, de unele termene aici... 

- 2024 nu va putea fi raportat ca termen de finalizare a autostrăzii și eu vorbesc ca un inginer acum. Suntem aproape de începutul anului 2021, am putea spune, dacă ne mai ține pandemia pe loc și ne mai frânează cum ne-a frânat și până în momentul de față sigur va fi și mai departe, dar autostrada va trebui abordată pe tronsoane, cel mai important ar fi să se lege tronsonul până în zona Pașcani, legătura cu Târgu Neamț și în paralel să înceapă și traversarea munților dinspre Târgu Mureș.

- Stadionul... sala polivalentă e deja în lista de priorităţi a CNI...   

- A fost transmis către Compania Națională de Investiții proiectul sălii de sport și chiar a fost o discuție foarte țintită când a venit ministrul secretar de stat, săptămâna aceasta. Dealtfel, am dezbătut şi în ședința de consiliu local aprobarea indicatorilor tehnico economici pentru sala de sport,deci, credem noi că a intrat în linie dreaptă. Există în programul de reconstrucție a României inițiativa de construire a opt baze sportive cu peste 30 de mii de spectatori, în opt zone importante ale României, printre care şi Iaşi.

„Aportul suplimentar în trafic este de până la 18% la sută când vin elevii și studenții”

- Iaşi – Dancu... cu această reabilitare se finalizează ultimul tronson vechi de linie de tramvai din municipiu. Practic, infrastructura este asigurată. Dar cum stau lucrurile cu mijloacele de transport, cu tramvaiele noi şi autobuzele electrice promise. Va putea transportul în comun, prin modernizările avute în vedere, să convingă ieşenii să renunţe, fie doar şi temporar, la autoturisme?

- Eu spun că da, pentru că cererea pentru transportul public este destul de mare și în momentul de față, mai ales în condiții de pandemie, când capacitatea de transport este redusă foarte mult. Însă, aceste măsuri nu vor putea merge decât la pachet și cu măsuri de descurajare a vehiculelor poluante și cu acordarea unor facilități în trafic pentru mijloacele de transport în comun, priorități care să permită o mai bună deplasare și o scurtare a timpilor de parcurs. Nu-i mai puțin adevărat că se lucrează în momentul de față - și la fabrica Bozankaya și la fabrica Pesa din Polonia - la construcția tramvaielor pentru municipiul nostru.

- Peste puţină vreme încep şcolile, se deschid şi universităţile şi vom avea, din  nou, un trafic de coşmar. Pate fi tranşată această problemă, este imposibil de soluţionat prin natura costurilor pe care le implică sau e doar o chestiune de timp?

- Eu zic că s-a dat prea mult vina pe traficul motivat de școală și universitate. Noi monitorizăm intersecții importante și am arătat prin cifre că diferența de trafic înainte de pandemie, când era funcţională şcoala, și după pandemie nu a fost mare, ci de doar 18 procente. Aportul suplimentar în trafic este de până la 18% la sută când vin elevii și studenții, deci nu acolo este problema. Traficul se aglomerează din cauza numărului foarte mare de mașini, a incapacității unei intersecții de a prelua aceste fluxuri și, sigur ca da, și incapacitatea sau lipsa de abilitate a unor șoferi care blochează intersecțiile inutil.

- Poluarea nu are leac, este evident... dar poate fi limitată, prin extinderea suprafeţelor verzi, a parcurilor în cartiere, prin reducerea zonelor urbanizabile, a betoanelor şi asfaltului, în ultimă instanţă?

- Există și un plan și există și un plan de măsuri pe care îl urmărim trimestrial, în sensul că nu vorbim doar teoretic. Noi ne-am prezentat în fața Comisiei Europene cu un plan de măsuri asupra căruia suntem monitorizați pentru reducerea poluării aerului, în special. Lucru bun este că anul trecut am încheiat, să spunem, pe plus. Ştiți foarte bine că, în câteva luni, pentru prima oară în istoria acestui oraș, de când se monitorizează, nu am mai avut depășiri, nu am mai avut depășiri nici anul acesta. Sunt probleme la emisiile de NOX care sunt sută la sută legate de traficul rutier, la fel ca în alte mari oraşe - Craiova, Brașov, București, Cluj, Constanța și Timișoara. Sunt cele 6 orașe nominalizate de către Comisia Europeană cu depășiri la acest tip de poluant, dar în rest eu zic că la Iași suntem pe drumul cel bun. Avem chiar și depășiri ca și puncte realizate în modernizarea parcului de vehicule care lucrează la Salubris, în modernizarea punctelor gospodărești, unde cred că avem cea mai frumoasă rețea din România.

„Nu este suficient să ai un patrimoniu cultural, trebuie să aduci și elemente de divertisment”

- Există un plan în acest sens, referitor la Iaşul verde din următoarele decenii?

- Cred că în următoarele decenii e prea mult. În momentul de față toate suprafețele peste o mie de metri pătrați au fost valorificate și transformate în spații verzi veritabile, chiar dacă ele înainte figurau doar pe hârtie. Aplicăm și proiecte europene acolo unde am prins suprafețe de peste 4.000 metri pătrați și avem în momentul de față 6 amplasamente în lucru, de aproape 2,7 ha. Nu mai sunt suprafețe... practic, va trebui ca, începând cu anul viitor, să luăm parcelele mici, trebuie să luăm toate parceluțele din jururile blocurilor, să dăm jos gardurile care adună gunoaie și alte lucruri, să transformăm totul într-o peluză bine întreținută.

- Iaşul suferă la capitolul turism, unde, luând în calcul faptul că este al doilea oraş ca mărime din ţară, după Capitală, dar mai ales având în vedere zestrea culturală pe care o are, nu beneficiază de un număr de turişti pe măsura aşteptărilor. Ce oportunitate ar trebui să primească oraşul pentru o revigorare a acestui sector? În ce condiţii se poate revigora turismul ieşean?

- În primul rând, trebuie să ne educăm viitorii turiști. La noi, turismul este un turism de odihnă de tipul mă duc la mare, mă duc la munte. Foarte puțini sunt cei care practică turismul cultural, extrem de puțini, dar asta nu înseamnă că nu există. Noi avem un turism dezvoltat pe o secțiune destul de îngustă, este turismul profesional, în special medical științific și care aduce, de obicei, foarte multe elite. Vrem, însă, să ne îndreptăm atenția spre cei care vor să fie cunoscători de cultură, de artă, de alte lucruri care țin de aceste domeniu, având în vedere ca Iașul este orașul cu cea mai mare densitate de muzee din România. Noi suntem orașul muzeelor, cu cele mai multe biserici monument din România - avem peste 48 de biserici monument istoric și se lucrează la aceste edificii chiar și cu fonduri europene, dar trebuie schimbat un pic mentalitatea. Așa cum discutam și cu cei care au elaborat strategia de turism, nu este suficient să ai un patrimoniu cultural istoric de clădiri și de instituții de tip muzeu foarte valoroase, trebuie să aduci și elementele de divertisment în spate. Lumea nu va veni aici să se distreze, lumea va veni aici pentru cultură, pentru știință, dar trebuie să îi dai și celălalt segment, să stea un număr cât mai mare de zile. Și, mai mult, noi trebuie să fim un hub, un punct care adunăm populația, avem și aeroportul, dar de ea trebuie să profite și cealaltă parte a Moldovei. Ai stat în Iași, ți-ai făcut, să spunem, partea de turism științific, cultural, dar te duci și faci și un tur în Bucovina, ai trecut și pe la Slănic Moldova, unde eventual îți faci și un tratament, ți-ai rezolvat și o problemă de altă natură spre podgoriile din zona Moldovei.

„Vor fi alegeri în septembrie, pentru că nu mai are răbdare nimeni”

- Tot mai multe cazuri COVID, spitale pline, vaccinul întârzie – un tablou deloc optimist. Ce soluţii au fost luate în calcul pentru eventualitatea valului doi de pandemie?

- Eu cred că valul doi este în derulare și se vede că este mai mare decât valul 1. Mi-e teamă de valul trei al pandemiei, care va veni odată cu apariția bolilor de sezon, imediat ce intrăm în sezonul de toamnă. E starea pe care trebuie să și-o asume românii. A doua chestiune este că în spațiul public s-a vorbit despre COVID ca despre un scenariu, să spunem, stiințifico-fantastic și nu despre realitatea în sine, iar asta, din păcate, și din partea unor oameni politici. A treia chestiune, s-au relaxat forțele de ordine, care au început să pactizeze, oarecum, într-un mod sindicalist, cu cei care nu respectau măsurile de protecție și în felul acesta au contribuit indirect la creșterea numărului de infectări.

- Sunt puse în pericol alegerile locale, din septembrie?

- Vor fi alegeri în septembrie, pentru că nu mai are răbdare nimeni, iar eu vorbesc din calitatea de primar. Este incorect să stai într-o stare incertă, trebuie să știi una și bună, să îți poți pune planurile la punct. Sunt foarte multe proiecte blocate, de înlocuire a rețelelor subterane, nu îți poți permite, în pragul campaniei, să începi să demolezi tot cartierul Moara de Vânt, unde trebuie să înlocuim toate rețelele subterane, sau să începem să săpăm în zona centrală, unde trebuie să dăm toată rețeaua de gaz afară, pentru că lume nu înțelege în totalitate că de fapt tu faci tot pentru ei, să le asiguri o rețea de calitate, sigură, care nu mai are defecte și care nu ne pune viața în pericol. Am vrea să închidem o dată alegerile, să ne apucăm de treabă. Nu putem vorbi cu indiferenţă, căci e vorba despre sănătatea populației, care este mai importantă decât orice tur de scrutin din România, dar speranța mea că lumea va înţelege şi vom avea un regres al numărului de îmbolnăviri. Avem şi o coalizare a tuturor forțelor politice, care simt că trebuie să facem şi alegerile, dar în primul rând trebuie să începem școala.

- Iar aici vor fi cele mai mari probleme...

- Discuțiile sunt aproape interminabile și dezbaterile la fel, între noi, ca autorități locale, și directorii de școli, profesori și inspectorat. Pulsul, vă spun cu sinceritate, îl iau de la directorii de școli... Toți cei cu care am discutat în ultimele două săptămâni au ajuns la aceeași concluzie: nu se poate face carte la distanță, să fie clar! Cartea se face cu profesor la catedră și copil la pupitru. Dacă lucrurile astea sunt abandonate, o să cădem și mai jos în clasamentele internaționale și probabil că suferința națiunii se va accentua. Deci, trebuie să ne concentrăm pe aceste măsuri de siguranță în mod obligatoriu ca să putem permite începerea școlilor.

- În sistem clasic, online sau un sistem mixt?

- Şcoala va trebui să înceapă în sistemul clasic adaptat, pentru că nu o să poți aduna de la început câte 35 de elevi într-o clasă. Va trebui să înţeleagă și părinții că învățatul în două schimburi este necesar, nu mai este un moft sau o altă decizie legată de hotărârea consiliilor de administrație ale școlilor... Am propus chiar învățarea în zilele de sâmbătă pentru a mai disipa un pic aglomerația din școli, am propus ca la alegerile locale să încercăm să dublăm secțiile de votare ca să nu mai aglomerăm câte 2.000 de oameni într-o secție, cu toate că nu vor veni mai mult de 25-28 la sută, dar cu cât sunt mai multe măsuri, cu atât riscul de infectare este mai mic.

Dan M.BREZULEANU