Aproape 17.000 de nașteri în Iași și Suceava, într-un singur an

 * în anul 2022, cele mai multe nașteri la nivel național au fost raportate în municipiul Bucureşti (18.644) și în județele Iaşi (8.937) și Suceava (7.903)

* din nefericire, Suceava înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile din Moldova, situându-se pe locul șase la nivel național în acest top nedorit, cu o rată de 7,8 la mia de copii născuţi vii * asta înseamnă că, la cei 7.903 nou-născuți înregistrați în anul 2022, un număr de 62 de copii n-au trecut de primul an de viață...

 

Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități umane, care ia în calcul decesele 0-1 an (de la naștere la 364 de zile).

Rata mortalităţii infantile urcă din nou la 5,7 la mia de copii născuţi vii, faţă de 5,2 anul anterior, în condiţiile în care natalitatea scade vertiginos, anunţă Organizaţia Salvaţi Copiii (OSC).

Potrivit organizaţiei, cea mai mare rată a mortalităţii infantile se înregistrează în judeţul Sălaj - 10,5 la mia de copii născuţi vii, iar cea mai mică în municipiul Bucureşti - 2,5 la mie, ceea ce arată disparităţile uriaşe care există în ţară. Astfel, rata mortalităţii infantile din Sălaj este de 5 ori mai mare decât în Capitală. „Creşterea mortalităţii infantile vine pe fondul unei prăbuşiri a natalităţii. Astfel, avem un număr de 178.233 de nou-născuţi, faţă de 193.191 - în anul 2021, respectiv 206.826 - în anul 2020”, arată OSC.

Potrivit datelor finale ale INS, în anul 2022, rata mortalităţii infantile conservă discrepanţele majore dintre judeţele ţării. Top judeţe cu rata mortalităţii infantile ridicată: Sălaj - 10,5 la mie, Mehedinţi - 8,8 la mie, Brăila - 8,3 la mie, Hunedoara - 8,3 la mie, Mureş - 7,8 la mie, Suceava - 7,8 la mia de copii născuţi vii.

Unde se înregistrează cea mai mică rată a mortalităţii infantile: Municipiul Bucureşti - 2,5 la mia de copii născuţi vii, Ilfov - 3,3 la mie, Alba - 3,6 la mie, Ialomiţa - 3,9 la mie, Cluj - 4,5 la mie, Tulcea - 4,7 la mie.

Rata mare a mortalităţii infantile vine pe fondul unei natalităţi care a scăzut accelerat.

Judeţe cu naşteri puţine sunt Mehedinţi - 1.470, Tulcea - 1.475, Caraş-Severin - 1.850, Covasna - 1.954.

Cele mai multe nașteri s-au înregistrat în municipiul Bucureşti - 18.644, urmat de județele Iaşi - 8.937, Suceava - 7.903, Timiş - 6.630, Cluj - 6.624.

Din anul 2010 şi până în prezent, Organizaţia Salvaţi Copiii a dotat 122 de unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.700 de echipamente vitale, investind peste 10 milioane de euro. Doar în 2023, Salvaţi Copiii a dotat peste 55 de unităţi medicale cu echipamente performante, asigurând supravieţuirea şi tratamentul adecvat pentru cel puţin 40.000 de copii. „Pentru că viaţa unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiţia pe care o facem în maternităţi şi programe integrate pentru susţinerea sănătăţii mamei şi copilului, Salvaţi Copiii lansează un apel pentru redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente performante a maternităţilor (secţii de Neonatologie, Terapie Intensivă Neonatală, Obstetrică-Ginecologie) şi a spitalelor şi secţiilor de pediatrie”, transmite OSC.

Spitalele pentru care 3,5% se poate transforma în echipamente performante: Bucureşti - Maternitatea Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa”, Spitalul Clinic CF2 Bucureşti, Bucureşti - Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului - Maternitatea Polizu, Călăraşi - Spitalul Municipal Olteniţa, Galaţi - Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor, Hunedoara - Spitalul Judeţean Deva, Ilfov - Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov, Iaşi - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi, Neamţ- Spitalul Orăşenesc Târgu Neamţ, Vâlcea - Spitalul Orăşenesc Horezu.

La nivel național, mortalitatea infantilă este influențată de cauze precum: accesul redus la servicii medicale pentru femeile din zonele rurale defavorizate, lipsa echipamentelor medicale performante care pot salva viața nou-născuților prematuri, deficienţe în educaţia sanitară a mamelor privind creșterea și îngrijirea copilului, supravegherea insuficientă din timpul sarcinii, prematuritate și sărăcie. Maria STANCU