Evenimentul acum 100 de ani

Din durerile culturale ale Bucovinei - De la 1865 până la 1875 s-au înfiinţat 13 şcoale româneşti, iar numărul celor rutene s-a urcat de la 13 la 50; între 1875-1885, numărul şcoalelor româneşti a sporit până la 60, pe când numărul şcoalelor rutene a crescut în acelaşi timp la 85. De aceea cu drept cuvânt scrie d. Iorgu Toma: În anul 1880, erau în Bucovina încă 149 de comune fără şcoală. Dacă vom considera că unele dintre aceste comune erau aşa de mari încât ar fi trebuit să aibă chiar câte două sau mai multe şcoli, pe când altele, înzestrate cu câte un singur învăţător, aveau trebuinţă de două sau trei puteri didactice şi dacă nu vom uita că mai toate aceste comune erau situate în părţile româneşti ale ţării, atunci vom înţelege cât de rău voitoare a fost stăpânirea faţă cu populaţiunea română pe terenul şcolar şi câtă dreptate a avut un necunoscut autor, dar Român de bine, care scria la 1889: În anul 1780 se aflau în Bucovina şase şcoale româneşti, după 55 de ani, adecă în anul mântuirii 1865 nu se afla în ţara aceasta nici o şcoală curat românească. De aici vedem ce îngrijire vitregă a aflat pe timpul acela elementul românesc din Bucovina. Cine este în stare să scuze procedura guvernului de atunci faţă de Români şi pentru Ruteni măcar 13 şcoli, iar pentru Români nici una? Românii nu numai că nu făcură nici un progres, ci pierdură chiar şcoalele care le avură în secolul trect. Vai, ce părintească a mai fost oblăduirea de pe atunci!”. Astăzi sunt în întreaga Bucovină 179 de şcoale primare româneşti din 531 câte sunt de toate.