S-au pregătit crucile de gheaţă pentru Bobotează

*obiceiul este vechi de sute de ani şi a fost păstrat în Moldova mai mult decât în alte regiuni ale ţării

Cum în această iarnă gerul a fost aspru şi zăpada din belşug, confecţionarea crucilor de gheaţă pentru slujba de Bobotează nu a fost o problemă, însă lucrarea nu a fost una uşoară. În comuna Brusturi au muncit pentru realizarea crucii aproape 20 de bărbaţi, care au tăiat dintr-un iaz un bloc de gheaţă gros de 25 de cm, folosind drujbe şi apoi o macara. Totul a durat mai bine de o jumătate de zi, iar la final crucea a fost sfinţită. „Crucea este arma împotriva diavolului şi cea care ne înalţă către Mântuitor şi către mântuire. În ziua de Bobotează, după Sfânta Liturghie vom ieşi şi vom sfinţi agheasma mare afară, lângă această cruce”, a spus părintele Dinu Gavriloaia, de la Brusturi
Astfel de cruci se găsesc astăzi la majoritatea bisericilor ortodoxe din judeţ. În unele sate s-a păstrat tradiţia ca slujba de Bobotează să se facă pe malul unei ape sau lângă o fântână. Acestea sunt însă doar câteva din tradiţiile respectate cu sfinţenie în preajma sărbătorii de Bobotează. În Ajun, preotul sfinţeşte casele cu apă sfinţită chiar în dimineaţa aceea după Liturghie. Oamenii ţin post negru până la sosirea preotului, când pot bea din apa sfinţită. Sosirea preotului este anunţată de copii care strigă „Kira Leisa” (de la grecescul Kyrie Eleison însemnând Doamne miluieşte). În noaptea dinainte de Bobotează, fetele care au postit îşi vor visa ursitul dacă îşi pun busuioc sfinţit sub pernă. Sărbătoarea este şi o zi a predicţiilor meteorologice pentru anul care a început. Dacă este senin, vremea va fi frumoasă toată vara, iar dacă este ger şi crivăţ va fi un an rodnic. Dacă plouă de Bobotează va fi o iarnă lungă, iar dacă apa va curge de la streaşină se va face vin bun şi din belşug. Dacă pe pomi va fi promoroacă, vor avea rod bogat.
Alina Ferenţ