Tăieri în neştire în pădurile Bacăului

Un studiu făcut de GreenPeace arată că în fiecare oră dispar suprafeţe cât trei terenuri de fotbal de pădure, iar anual se fură cam 4 milioane de metri cubi de lemn * sesizat de protestele oamenilor şi de un film făcut de o agenţie americană în urma unei discuţii cu austriecii de la Schweighofer, Ministerul Mediului a decis să ia măsuri * a dispus controale la fabricile de prelucrare a lemnului şi a lansat în dezbatere două proiecte de hotărâre prin care interzice exportul de lemn timp de trei luni

În ultimii 25 ani au fost tăiate 360.000 de hectare de pădure, arată un raport al Curţii de Conturi. Cele mai mari jafuri au avut loc în judeţele Bacău, Suceava, Neamţ, Harghita şi Argeş, după cum demonstrează şi hărţile din satelit.

330 milioane de euro pagube, atât ar fi pierdut Bacăul în urma unei retrocedări ilegale pe Valea Muntelui, oprită la timp. Paguba s-ar fi adunat celor de la Camena, pe Valea Trotuşului şi a Tazlăului, zone unde gaterele abia pridideau să toace lemnul adus din păduri. Topoarele şi drujbele au dezgolit versanţii şi au făcut loc puhoaielor care au făcut ravagii la inundaţiile din ultimii ani. Oamenii de la Săuceşti încă mai aud vuietul apelor rostogolite de pe dealuri. Autorităţilor nu le-a păsat ani la rând.

A fost nevoie de scandalul legat de firma austriacă Holzindustrie Schweighofer, despre care o agenţie americană de mediu a spus, la începutul lunii, că prelua lemn tăiat ilegal, ca Guvernul să anunţe măsuri. Ca urmare, a început un control la fabricile deţinute de austrieci în România (la Rădăuţi, Siret, Sebeş şi Comăneşti). Unele surse leagă controlul şi de dosarul „Hrebenciuc- Adam- Ilie Sârbu- Paltin Sturdza”, în care s-a urmărit retrocedarea a 43.000 de hectare de pădure de pe Valea Muntelui, la Comăneşti.

Unde ajunge lemnul din codrii României

Dacă afacerea s-ar fi încheiat cum ar fi vrut cei care au pus-o la cale, copacii de pe cele 43.000 de hectare de pădure ar fi ajuns în gaterele de la Comăneşti, unde austriecii au preluat fabrica de PAL şi au transformat-o în cea mai mare din lume. Prejudiciul în acest dosar este de peste 330 milioane de euro.

Păcatele de la Slănic Moldova
În ecuaţia tăierilor a intrat, în acest an, şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în urma unei controversate retrocedări efectuate în 2007, şi-a atras în proprietate peste 1.950 hectare de pădure (situată în Slănic Moldova, Coţofăneşti şi Târgu Ocna). Şefii ocolului silvic au împrejmuit zona, au limitat accesul trecătorilor şi au început să taie lemn. Au renunţat la activitate în urma unor proteste ale oamenilor din zonă, care au primit şi sprijinul primarului din Slănic Moldova.

 

„Se taie mult, zi şi noapte se exploatează industrial. Cu maşinile de mare tonaj, cu care cară lemnele, au distrus calea de acces la Dobru şi canalizarea. Celor de la Ocolul Silvic Bisericesc le-am interzis să mai calce pe drumurile oraşului. Se fac defrişări în zona izvoarelor, există riscul să se schimbe întreg ecosistemul, să sece aceste izvoare sau, mai rău, să păţim ca pe Valea Muntelui, unde au avut loc inundaţii după ce s-au tăiat pădurile de pe munte”, a declarat, în martie, primarul Andrei Şerban.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) încearcă acum să facă ordine prin cele 6,5 milioane de hectare de pădure, câte mai are România. Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos, precum şi suspendarea lor temporară. Au fost elaborate având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii 10 ani, efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei oamenilor, precum şi impactul asupra mediului.
 

Cel mai mare proprietar de pădure este Romsilva, care deţine jumătate din codrii României, restul fiind în proprietate privată. Silvicultorii spun că proprietarii sunt vinovaţi de furturi, iar organizaţiile neguvernamentale arată cu degetul spre marile fabrici. La furtul generalizat au contribuit şi lacunele legislative, mulţi ani regulile fiind făcute cu toporul.

Ionuţ ŞERBAN