Vasluienii sunt tot mai bolnavi

* sănătatea vasluienilor este destul de precară * bolile de inimă, diabetul, hepatita, tuberculoza sau afecţiunile oncologice fac ravagii în judeţ * de la lună la lună numărul bolnavilor creşte simţitor * mai grav este că multe cazuri sunt diagnosticate târziu şi din păcate nu se mai poate face nimic pentru salvarea bolnavilor

Mihaela Vlada, director la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a prezentat în cadrul Colegiului Prefectural o informare cu privire la starea de sănătate a vasluienilor. Potrivit acesteia, datele de morbiditate analizate la nouă luni în 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, indică probleme serioase de sănătate a populaţiei judeţului: creşterea numărului de bolnavi cu neoplasm , a celor cu boli hipertensive, dar şi cu boli cerebrovasculare si cardiopatii ischemice. Potrivit raportului, în primele nouă luni ale anului 2012 au fost înregistrate 852 cazuri noi de cancer comparativ cu 825 cazuri noi în aceeaşi perioadă a anului 2011. A crescut numărul cazurilor de cancer de stomac (de la 51 la 70 cazuri), cancer bronhopulmonar (de la 91 la 99 cazuri), cancer de piele (de la 20 la 27 cazuri). Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă la sfârşitul celor nouă luni din 2012 a fost de 6.670 comparativ cu 6.460 bolnavi rămaşi în evidenţă în aceeaşi perioadă a anului 2011. Multe dintre cazuri provin din mediul rural şi sunt diagnosticate târziu cu această afecţiune, astfel că speranţa de viaţă scade. Numărul cazurilor este crescător şi în ceea ce priveşte persoanele cu boli hipertensive, de la 36.828 în 2011, la 37.644 în aceeaşi perioadă a anului 2012. Bolile cerebrovasculare prezintă tot indicatori în creştere : de la 3.481 de cazuri în 2011, la 3.665 de cazuri în 2012, ca şi în cazul cardiopatiilor ischemice care au crescut de la 18.922 de cazuri anul trecut, la 19.176 de cazuri în acest an. „Judeţul nostru prezintă indicatori slabi şi în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, dar şi în ceea ce priveşte numărul de medici, farmacişti sau asistenţi raportat la populaţie, ca şi numărul de consultaţii pe locuitori. Cea mai mare discrepanţă se întâlneşte în mediul rural, unde numărul personalului medical în general şi al medicilor în special este de câteva ori mai mic decât în urban, acelaşi lucru fiind evident şi pentru diferite instituţii medicale, de la farmacii la spitale şi centre de sănătate. Populaţia judeţului solicită asistenţă curativă, în special cea spitalicească în defavoarea celei ambulatorii şi de asistenţă primară. Cu o treime din populaţie care locuieşte în mediul rural, unde spitalele sunt inexistente, acest aspect duc la probleme majore în accesibilitatea la servicii de sănătate de bază. Există un acces redus, marcat de inechităţi, la servicii sanitare de calitate, principalele diferenţe fiind înregistrate între mediul rural şi cel urban. Rata brută a mortalităţii a fost în mediul rural de aproape trei ori mai mare decât în mediul urban, atât din cauza unui grad mai mare de îmbătrânire a populaţiei, dar şi datorită unor carenţe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare. Nevoia de servicii medicale de specialitate la nivelul judeţului rămâne mare pentru multe dintre specialităţi: medicină de urgenţă, radiologie şi imagistică medicală, diabet, nutriţie şi alte boli metabolice, cardiologie, urologie”, a spus Mihaela Vlada.
Potrivit statisticilor cea mai gravă boală care a lovit judeţul rămâne diabetul. Tot mai multe persoane, în special tinere suferă de acestă afecţiune. În ultimile nouă luni au fost înregistrate peste 900 de cazuri noi, care se adaugă la cele peste 16.000 cazuri deja existente.

Simona Pop