Peste 11 autoturisme pe un loc de parcare, la Iaşi!

Consiliului Concurenţei a stabilit că autorităţile administraţiei publice locale nu au o abordare unitară în ceea ce priveşte înfiinţarea şi administrarea parcărilor publice, astfel încât să crească eficienţa gestionării acestora şi să se reducă dezechilibrele dintre numărul autoturismelor şi numărul locurilor de parcare * aceasta este doar una dintre concluziile analizei derulate de instituţie pe piaţa serviciilor de parcare publică cu plată la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ Iaşi Braşov, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca şi Craiova

La nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ analizate, în cinci cazuri (Iaşi, Sibiu, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin şi Târgu Jiu) sunt peste trei autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare, cea mai dificilă situaţie regăsindu-se la Iaşi, cu peste 11 autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare. Cel mai bine se situează municipiile Timişoara, Braşov şi Piteşti, unde există un loc amenajat pentru parcare pentru mai puţin de două autoturisme înmatriculate.

Totuşi, chiar dacă ocupă un loc codaş în ceea ce priveşte raportul maşini – locuri de parcare existente, Iaşul este oferit ca exemplu în ceea ce priveşte maniera în care autorităţile publice gestionează parcările din oraş. Astfel, la fel ca în alte mari oraşe, în Iaşi parcările de reşedinţă se închiriază persoanelor fizice/persoanelor juridice în schimbul plăţii unor abonamente anuale. „O particularitate a sistemului de parcare de reşedinţă din Iaşi este că taxarea utilizării parcărilor cu plată se face doar în intervalul orar 8.00 – 16.00, de luni până vineri, în afara acestor programe de taxare, acestea putând fi exploatate în regim liber. Aşadar, în afara unor programe de taxare reglementate la nivel local, locurile amenajate pentru parcare, indiferent de natura acestora, respectiv publice cu plată ori de reşedinţă, pot fi exploatate în regim liber, fiind la dispoziţia beneficiarilor acestor servicii. Această soluţie de reglementare poate constitui o modalitate de optimizare a utilizării locurilor amenajate pentru parcare existente”, se arată în analiza Consiliului Concurenţei

1.000 de locuri de parcare noi

O statistică realizată la nivelul Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat (DAPPP) Iaşi, instituţia care administrează parcările din oraş, valabilă pentru jumătatea anului, indica faptul că, în Iaşi, au fost organizate 133 de licitaţii, care au vizat închirierea a 729 locuri de parcare. 780 de ieşeni au fost interesaţi de închierea unui loc de parcare, însă, în cele din urmă, au fost adjucate 512 locuri de parcare. Oficialii DAPPP oferă şi o explicaţie despre această situaţie. „Sunt zone în oraş unde licitaţia atrage un număr mare de particpanţi, dar şi licitaţii unde nu se prezintă nimeni. Aşa se explică faptul că au rămas aproximativ 200 de locuri neadjudecate”, spun aceştia. La licitaţie sunt scoase locuri de parcare care au mai fost închiriate, după ce unii ieşeni au renunţat la contract, dar şi locuri în parcări noi. „Au fost amenajate nouă parcări noi. Însumat, este vorba de 208 locuri de parcare”, au mai precizat reprezentanţii DAPPP.

Preţul unui loc de parcare a urcat de cinci ori în 7 ani

Potrivit evidenţelor direcţiei, în Iaşi, chiria medie lunară pentru un loc de parcare lângă bloc este de 115 lei. Vorbim de un sumă de cinci ori mai mare comparativ cu anii anterior, în 2012 de exemplu, media pe oraş nedepăşind 27 de lei. Au existat, însă, situaţii în care această cifră a fost depăşită. „Cel mai scump contract a fost parafat la începutul anului. Un ieşean a licitat suma de 1.021 lei pentru un loc de parcare pe care l-a deţinut în intervalul 1 februarie – 1 mai, după care a renunţat la el. O altă parcare unde preţurile oferite la licitaţie au urcat foarte mult este cea de pe Independenţei nr. 12. Aici, pentru 13 locuri de parcare, s-a ajuns la valoarea de 4.451 lei”, mai spun oficialii DAPPP.

Mai multă transparenţă
Analiza Consiliul Concurenţei mai face referire la faptul că, în unele cazuri, durata contractelor de delegare a gestiunii/concesiune pentru servicii de parcare este foarte mare, existând şi posibilitatea de prelungire. În ceea ce priveşte redevenţa plătită de operatorii care au preluat gestiunea parcărilor publice cu plată (Constanţa, Timişoara, Focşani, Piatra Neamţ) aceasta variază de la un oraş la altul, fără a exista o formulă obiectivă şi transparentă de calcul al beneficiilor unităţii administrativ teritoriale de pe urma operării serviciului. „Nivelul redevenţei trebuie să constituie unul dintre criteriile obiective care să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii de servicii şi să garanteze evaluarea ofertelor în condiţii de concurenţă reală. Redevenţa trebuie să poată fi încasată indiferent de nivelul de profitabilitate al concesionarului”, se mai arată în analiză. Tudor DAMASCHIN