Cât de benefic este, de fapt, consumul de cafea: Importanța modului de preparare

 

In trecut, cafeaua era asociată cu riscuri crescute pentru sănătate. Dar cercetările din ultimul deceniu arată că, de fapt, consumul de cafea poate fi benefic pentru sănătatea dumneavoastră.

Cofeina este cel mai popular drog psihoactiv din lume. Oamenii beau cafea, o sursă naturală de cofeină, de secole, dar de zeci de ani au existat mesaje contradictorii cu privire la efectul acesteia asupra sănătății umane, conform BBC.

„În mod tradițional, cafeaua a fost văzută ca un lucru rău”, spune Marc Gunter, profesor de epidemiologie a cancerului la Imperial College din Londra și fost șef al secției de nutriție și metabolism din cadrul Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC). „Cercetările din anii '80 și '90 au concluzionat că persoanele care consumau cafea aveau un risc mai mare de boli cardiovasculare - dar lucrurile au evoluat de atunci. 

În ultimul deceniu au apărut mai multe studii de populație la scară mai mare, spune Gunter, oamenii de știință dispun acum de date de la sute de mii de consumatori de cafea. Dar ce ne spun cercetările - și dacă consumul de cafea aduce beneficii sau riscuri pentru sănătate?

Cafeaua a fost asociată cu un risc crescut de cancer deoarece conține acrilamidă, o substanță cancerigenă prezentă în alimente precum pâinea prăjită, prăjiturile și chipsurile. Cu toate acestea, IARC a concluzionat în 2016 că cafeaua nu este cancerigenă, cu excepția cazului în care este băută foarte fierbinte - peste 65C (149F). Într-o analiză din 2023, cercetătorii susțin că, deși cafeaua este una dintre principalele surse de acrilamidă din alimentația noastră, nu există încă o bază de dovezi solide și concludente care să arate că aceasta este legată de riscul de cancer. 

Potențialele beneficii pentru sănătate ale consumului de cafea

Nu numai atât, dar mai multe cercetări au descoperit că cafeaua poate avea de fapt un efect protector. Unele studii au arătat o asociere între consumul de cafea și un risc mai scăzut al unor tipuri de cancer la pacienți, de exemplu.   În 2017, Gunter a publicat rezultatele unui studiu care a analizat obiceiurile de a bea cafea ale unei jumătăți de milion de persoane din Europa pe o perioadă de 16 ani. Cei care au băut mai multă cafea au avut un risc mai scăzut de a muri de boli de inimă, accident vascular cerebral și cancer. Aceste constatări sunt în concordanță cu cercetările din alte părți ale lumii, inclusiv din SUA, și cu cercetările mai recente din Regatul Unit.

Gunter spune că există suficient consens între studiile observaționale pentru a confirma că persoanele care beau până la patru cești de cafea pe zi au mai puține boli în comparație cu cele care nu beau.

Beneficiul potențial al cafelei ar putea merge mai departe. Băutorii de cafea din studiul lui Gunter erau mai predispuși la fumat și aveau diete mai nesănătoase decât cei care nu beau cafea. Acest lucru sugerează că, în cazul în care cafeaua reduce riscul de boli de inimă și de cancer, ar putea fi mai puternică decât credem - ea anulează efectele comportamentelor nesănătoase.  Acest lucru este valabil indiferent dacă este vorba de o ceașcă de cafea decofeinizată sau cofeinizată. Cafeaua decofeinizată are cantități similare de antioxidanți ca și cafeaua normală, a constatat cercetarea. Gunter nu a găsit în cercetările sale nicio diferență între starea de sănătate a persoanelor care au băut cafea cofeinizată față de cea decofeinizată, ceea ce l-a determinat să concluzioneze că beneficiile pentru sănătate asociate cafelei se datorează altui lucru decât cofeinei.

De ce nu putem ști cu adevărat cum ne afectează cafeaua sănătatea

Cu toate acestea, toate aceste cercetări s-au bazat pe datele populației - care nu confirmă cauza și efectul.

Persoanele care consumă cafea pot avea, pur și simplu, o sănătate de bază mai bună decât persoanele care aleg să nu consume cafea, spune Peter Rogers, care studiază efectele cafeinei asupra comportamentului, dispoziției, vigilenței și atenției la Universitatea din Bristol. Asta în ciuda obiceiurilor lor de viață mai nesănătoase, așa cum s-a constatat în cercetarea lui Gunter.

„Unii oameni au sugerat că ar put

Consumul de cafea poate crește riscul de avort spontan?

Sfaturile privind consumul de cafea cofeinizată sunt deosebit de confuze în timpul sarcinii. O analiză 2022 a studiilor a găsit o legătură între consumul de cafea înainte și în timpul sarcinii și avortul spontan. Dar cercetătorii spun că, deoarece au analizat studii de populație, ar putea exista și alte explicații pentru relația pe care au găsit-o între consumul de cafea și pierderea sarcinii. De exemplu, fumatul este legat de consumul de cafeină, spun ei, și se știe că crește riscul de avort spontan.

Esther Myers, dietetician și director executiv al EF Myers Consulting, a efectuat o analiză a 380 de studii și a ajuns la concluzia că patru cești de cafea pe zi pentru adulți și trei pentru femeile însărcinate, nu ar trebui să conducă la efecte adverse.

Cu toate acestea, Food Standard Agency recomandă femeilor însărcinate și celor care alăptează să nu consume mai mult de una sau două cești de cafea pe zi. O revizuire a studiilor anterioare a concluzionat că femeile însărcinate ar trebui să renunțe complet la cafea pentru a reduce riscul de avort spontan, greutate mică la naștere și naștere de copii morți.

ea exista un efect protector, ceea ce este oarecum controversat, deoarece se bazează pe dovezi ale populației”, spune el.

Între timp, persoanele care consumă cafea în mod regulat au adesea o tensiune arterială mai mare, ceea ce ar trebui să crească riscul de boli cardiovasculare. Dar, spune Rogers, nu există dovezi că tensiunea arterială mai mare din cauza consumului de cafea este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Studiile clinice privind cafeaua - care ar putea determina mai bine beneficiile și riscurile acesteia - sunt mai rare decât studiile asupra populației. Dar un grup de cercetători a efectuat un studiu în care au observat efectele consumului de cafea cofeinizată asupra zahărului din sânge.  Micul studiu, realizat de Centrul pentru Nutriție Exercițiu și Metabolism de la Universitatea Bath din Anglia, a analizat modul în care cafeaua afectează răspunsul organismului la micul dejun după o noapte de somn fragmentată. Ei au constatat că participanții care au băut cafea, urmată de o băutură zaharoasă care a ținut loc de mic dejun, au avut o creștere de 50% a glicemiei, comparativ cu cei care nu au consumat cafea înainte de „micul dejun”.

Totuși, acest tip de comportament ar trebui să se întâmple în mod repetat în timp pentru ca riscul să se acumuleze.

Plasarea oamenilor în condiții de laborator ridică, de asemenea, întrebarea cât de relevante sunt rezultatele pentru viața reală - indicând faptul că nici populația, nici cercetarea de laborator nu pot oferi răspunsuri definitive cu privire la modul în care cafeaua ne afectează sănătatea.

Emily Oster, economist și autor al cărții Expecting Better, care explorează datele din jurul recomandărilor privind sarcina, a constatat, de asemenea, că orientările privind cafeaua sunt inconsecvente.

„Marea îngrijorare este posibilitatea ca consumul de cafeină să fie legat de avort spontan, în special în primele trei luni”, spune ea.

Dar, spune ea, nu există multe date randomizate cu privire la acest lucru, iar tragerea de concluzii din date observaționale nu este fiabilă.

„Femeile care beau cafea în timpul sarcinii sunt susceptibile de a fi mai în vârstă și sunt mai susceptibile de a fuma. Știm că vârsta și consumul de tutun sunt legate cauzal de rate mai mari de avort spontan”, spune ea.

„A doua problemă este că femeile care au grețuri la începutul sarcinii sunt mai puțin predispuse la avort spontan. Aceste femei evită, de asemenea, cafeaua - este genul de lucru care te deranjează dacă te simți deja rău - astfel încât o mulțime de femei care au greață și nu consumă cafea sunt mai puțin predispuse să avorteze.”

Consumul de cafea nu produce niciun beneficiu net pentru capacitatea noastră de a lucra eficient, deoarece devenim toleranți la acest efect - Peter Rogers

Două până la patru cești de cafea pe zi, spune Oster, nu par a fi legate de un risc crescut de avort spontan.

Ce se întâmplă cu dependența de cafeină?

În afară de efectele potențiale ale cafelei asupra sănătății inimii, cancerului și avortului spontan, există modul în care aceasta influențează creierul și sistemul nervos. Cofeina este un drog psihoactiv, ceea ce înseamnă că ne afectează cogniția.

În cadrul populației generale, unele persoane pot bea cafea cofeinizată toată ziua, în timp ce altele devin anxioase după o singură ceașcă. Studiile au descoperit că diferențele dintre genele noastre pot afecta modul diferit în care două persoane metabolizează cofeina. Dar, spune Myers, „nu înțelegem de ce o persoană este perfect în regulă cu un anumit nivel de cofeină, iar o altă persoană nu”.

Potrivit acestuia, singurii care pot folosi cofeina în avantajul lor sunt cei care nu o consumă în mod regulat.

La celălalt capăt al spectrului, mulți oameni glumesc spunând că sunt dependenți de cafea. Dar, în cele mai multe cazuri, ei sunt doar dependenți, spune Rogers.

„Există un risc scăzut de dependență de cafeină - dacă i-o iei cuiva, nu se simte grozav, dar nu tânjește puternic după ea”, spune el.

Cafeaua, spune el, demonstrează diferența dintre dependență, atunci când există o constrângere de a obține drogul, și dependență, atunci când performanța cognitivă a utilizatorului este afectată, dar acesta nu face eforturi pentru a-l obține.

Singurul lucru de care consumatorii de cafea trebuie să fie atenți, spune el, este sevrajul. „Oricine bea câteva cești de cafea pe zi este dependent de cofeină. Dacă le-ai lua cafeaua, ar fi obosiți și poate ar avea o durere de cap”, spune Rogers.

Aceste simptome depind de cantitatea de cafea pe care o bea persoana respectivă, dar durează de obicei între trei zile și o săptămână, spune el - timp în care cofeina este singurul lucru care le va ameliora.

Contează tipul de cafea?

Modul în care vă preparați cafeaua, fie că o preparați cu dragoste de la bob la ceașcă, fie că aruncați niște praf instant într-o cană, nu pare să schimbe asocierea cu o sănătate mai bună. Studiind persoane din întreaga Europă, Gunter a constatat că diferite tipuri de cafea erau încă asociate cu beneficii pentru sănătate.

„Oamenii au băut un espresso mai mic în Italia și Spania; în nordul Europei, oamenii au băut volume mai mari de cafea și mai multă cafea instant”, spune Gunter. „Am analizat diferite tipuri de cafea și am observat rezultate consecvente în toate județele, ceea ce sugerează că nu este vorba despre tipuri de cafea, ci despre consumul de cafea în sine.”

Cu toate acestea, cercetătorii unui studiu din 2018 au constatat că relația dintre cafea și durata de viață a fost mai puternică pentru cafeaua măcinată decât pentru cafeaua instant sau decofeinizată - deși s-a constatat că acestea sunt totuși mai sănătoase decât dacă nu se bea deloc cafea. Discrepanța, afirmă lucrarea, ar putea fi din cauza faptului că cafelele instant au cantități mai mici de compuși bioactivi, inclusiv polifenoli, care sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatorii.

Un studiu de populație din 2021 a constatat că toate tipurile de cafea - inclusiv decofeinizată, instant și măcinată - sunt asociate cu un risc scăzut de boli hepatice cronice. Cu toate acestea, într-un alt studiu din 2022, cercetătorii au constatat că, în timp ce aceste trei tipuri de cafea au fost toate legate de niveluri mai scăzute de boli cardiovasculare și deces, cea mai puternică reducere a riscului de deces din toate cauzele a fost observată cu două până la trei cești de cafea decofeinizată pe zi.

Deși este posibil să nu vă ajute într-o zi aglomerată la serviciu, Gunter spune că dovezile disponibile și actualizate sugerează că consumul a până la patru cești de cafea pe zi ar putea avea beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai scăzut de boli de inimă și cancer.

„Este de bun simț că, dacă bei prea mult din ceva, probabil că nu este bine pentru tine, dar nu există dovezi puternice că a bea câteva cești pe zi este rău pentru sănătate”, spune el. „În orice caz, este opusul”.