Muntii Bargau - Carpatii Orientali

Muntii Bargau (altitudine maxima 1611 m) apartin culoarului depresionar transversal - o zona de discontinuitate geomorfologica - ce se continua spre Vatra Dornei si Campulung, o "tarnita" larg extinsa intre muntii inalti cristalini ai Rodnei (2308 m) si masivul vulcanic al Calimanului (2100 m) din grupa nordica (maramuresana) si respectiv, centrala (moldo-transilvana) a Carpatilor Orientali. Muntii constituie o unitate mai redusa ca suprafata (circa 1500 km2), dar mai ales ca inaltime, in comparatie cu cei doi uriasi ai nordului carpatic, care ii strajuieste pe latura septentrionala si cea meridionala.

Muntii Bargau se situeaza pe latura sudica a grupei nordice a Carpatilor Orientali. Limita vestica urmareste linia care trece prin culmea de dealuri - Vf. Frasinis (932 m), Vf. Marcus (1042 m) - ce inchid catre apus Depresiunea Sangeorz - intersecteaza valea Somesului la vest de confluenta cu Ilva, urmareste si intretaie valea Stramba si ajunge in Dealul Tanasa, situat la sud de valea Bistritei.
Limita estica corespunde culoarului vailor Maria-Cosna ce separa Muntii Suhardului de cei ai Bargaului si al vaii Dornei superioare catre Caliman. Limita sudica este greu de trasat datorita intrepatrunderii si suprapunerii zonei sedimentare a Bargaului cu masa eruptiva a Calimanului.

 

Fenomenul vulcanic a avut o evolutie distincta in acesti munti, in comparatie cu Masivul Caliman din partea sa sudica, cladit in urma suprapunerii topiturilor incandescente de lava erupta din adancurile pamantului. Bargaul este domeniul corpurilor magmatice subvulcanice subterane, care au strabatut o parte din stiva de 3000m a cuverturii grezoase, fara sa ajunga la suprafata si sa erupa aruncand valuri nesfarsite de lava. In afara de cupolele subvulcanice care domina relieful domol al formatiunilor sedimentare, de sillurile intercalate in masa gresiilor generatoare de rupturi de panta in profilul longitudinal al vailor si de fronturi abrupte pe versanti, apare si un relief modelat in depozite vulcano-sedimentare ce apartin Calimanului, o cuvertura care acopera sedimentarul grezo-argilos din partea sudica a Bargaului, cu precadere in cheile Bistritei, unde eroziunea a decupat coloane, piramide si turnuri.