MIHAI CHIRICA VIDEO-Poluarea a dublat, la Iaşi, numărul cazurilor de boli cronice respiratorii şi al celor de astm bronşic

 

* dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica

- Domnule primar, aţi reuşit să puneţi în dezbatere naţională – să-i spunem aşa, proiectul privind interzicerea înmatriculării autoturismelor fără norma de poluare Euro 4. Aţi calculat, cu siguranţă, impactul unei asemenea decizii, dar, dacă tot se va putea trage o linie asupra unui „moment zero”, am vrea să ştim ce măsuri vor trebui luate de îndată pentru ca implementarea unei astfel de legi să aducă şi efectele scontate?

- Este un act curajos, spun eu, şi mă miră faptul că până la această dată nu a existat o asemenea iniţiativă. Ea are câteva componente pe care trebuie să le luăm în calcul, respectiv statutul de stat membru al Uniunii Europene constrânge să avem nişte negocieri duse foarte bine de Guvernul României cu Comisia Europeană, astfel încât această lege să tracă, cu avizul Comisiei Europene şi, bineînţeles, cu ocazia asta

blocăm şi importul de maşini vechi din afara comunităţii europene care, ştie toată lumea, e cauza principală a poluării aerului. Până la sfârşitul anului trecut am realizat un studiu, împreună cu diverşi specialişti, inclusiv din Iaşi, de la Spitalul de Pneumoftiziologie, iar din statisticile şi din verificările pe care ei ni le-au transmis reiese că în ultimii trei ani s-a dublat numărul cazurilor de boli cronice respiratorii şi s-a dublat şi numărul cetăţenilor bolnavi de astm bronşic. Sigur, acest fapt creează o presiune foarte mare pe bugetul naţional, pentru asigurarea tratamentelor, dar avem de a face şi cu o înrăutăţire evidentă a stării de sănătate a populaţiei.

„România nu a fost foarte atentă că scoaterea taxei de mediu, care s-a invocat a fi ilegală în Europa, a fost o minciună transmisă în spaţiul public, deoarece sunt state în Europa, în momentul de faţă, care practică taxa de mediu şi iau exemplul Franţei, care are o taxă între 25 şi 10.500 de euro pentru vehicule care poluează”.

- Şi care ar fi cauza acestei deprecieri?

- Singurul indicator important care a crescut în ultimii trei ani în România a fost importul de vehicule vechi. Practic, am importat aproape două milioane de maşini vechi, peste 60 la sută dintre acestea sub normă de poluare Euro 4, ceea ce în Occident reprezintă un motiv de scoatere din utilizare, căci acestea au, în general, peste 20 de ani, deci depăşesc, practic, durata de viaţă a unui vehicul de serie şi nu putem să aşteptăm să le transformăm pe toate în vehicule istorice. Mai mult decât atât, România nu a fost foarte atentă că scoaterea taxei de mediu, care s-a invocat a fi ilegală în Europa, a fost o minciună transmisă în spaţiul public, deoarece sunt state în Europa, în momentul de faţă, care practică taxa de mediu şi iau doar exemplul Franţei, care are o taxă cuprinsă între 25 şi 10.500 de euro pentru vehicule care poluează de la 20 grame CO2 pe km până la 191 grame CO2 pe km, ceea ce arată foarte clar că aceste state s-au protejat. Noi, însă, am rămas o piaţă deschisă, care a absorbit acest mare volum de vehicule vechi şi în felul acesta am devenit un cimitir de vehicule al Europei.

- Va fi suficientă, credeţi, doar măsura interzicerii înmatriculării acestor autoturisme?

- Deocamdată, este prima măsură pentru a putea opri hemoragia de vehicule uzate spre România. Ştiţi foarte bine că multe state europene nu te mai lasă să intri în oraşele mari având vehicule sub normă Euro 4, iar unele dintre ele au ridicat-o şi spre Euro 5, deci clar că trebuie mers către desfiinţarea acestui parc vechi la nivel european şi cred că şi la nivel mondial. De ce să nu-i avertizăm pe români să nu mai dea bani pe maşini pentru ca peste un an sau doi să nu le mai poată utiliza? Sigur, avem în vedere faptul că aducerea lor în ţară are o consecinţă foarte gravă asupra sănătăţii populaţie. Sunt lucruri pe care trebuie să le regleze statul, de asta am făcut un proiect de lege, e o temă destul de sensibilă şi probabil că va exista şi o oponenţă din partea Comisiei Europene pentru că, brusc, le dispare o piaţă, brusc n-au unde să mai transfere numărul mare de vehicule uzate din ţările lor spre Europa de Est. Dar noi trebuie să ne protejăm. Între prieteniile şi acordurile pe care le avem în cadrul Comisiei Europene, sănătatea românului este mai importantă decât sănătatea oricărui cetăţean european.

„În Bucium facem un alt bulevard, deoarece actualul nu mai rezistă, este depăţit din punct de vedere tehnic. Vrem să facem o stradă pe cinci benzi, să avem mereu o bandă de viraj stânga care nu mai blochează celelalte mijloace de transport”.

- Toate măsurile privind descongestionarea traficului par a fi inutile, cel puţin la orele de vârf, în mai toate zonele oraşului. Se încearcă introducerea benzilor unice, în CUG, mai nou în Bucium... Ce veţi face în continuare?

- Sunt lucruri pe care noi le gândim în permanenţă, iar în Bucium cel puţin vom face alt bulevard, deoarece actualul nu mai rezistă, este depăşit din punct de vedere tehnic. L-am şi dat la proiectare unei companii specializate, vrem să facem o stradă pe cinci benzi, să avem mereu o bandă de viraj stânga care nu mai blochează celelalte mijloace de transport. Evident, avem o problemă foarte gravă legată de trafic şi nu trebuie să abandonăm această tematică foarte sensibilă. Urmăresc cu mare atenţie ceea ce se întâmplă în marile oraşe din Europa Occidentală, chiar am văzut ce a făcut şi Barcelona, începând cu 1 ianuarie, prin interzicerea utilizării vehiculelor sub Euro 3. Prin urmare, Europa începe să se apere pentru sănătatea cetăţenilor ei, iar noi suntem stat membru şi trebuie să începem să ne apărăm şi noi.

- O colaborare cu CFR ar putea degreva traficul ieşean? A fost introdus traseul Iaşi – Ciurea, cu o frecvenţă zilnică de 16 curse feroviare. Aţi avut o iniţiativă în acest sens...

- A fost o iniţiativă pornită cu vreo trei ani în urmă. Constat cu surprindere, dar şi cu plăcere că lucrurile s-au materializat. Păcat că nu s-a făcut mai multă publicitate pe

seama acestui demers al CFR-ului, însă promit că le dau o mână de sprijin pentru că interesul meu este să conving cât mai multe persoane din Ciurea să lase maşina acasă şi să vină cu trenul. Sigur, dacă este nevoie de o cursă specială care să-i preia pe călători de la gară şi să-i ducă în alte zone de interes, vom sprijini. Iniţiativa ar trebui să se lărgească pentru că am putea conecta în felul acesta şi comuna Bârnova, foarte aglomerată şi ea din cauza traficului auto şi putem duce mai departe gândul către celelalte localităţi din jur. Dacă vom găsi înţelegere la Ministerul Transporturilor şi ne vor permite să ne implicăm şi noi, Asociaţia Zonei Metropolitane, în implementarea suplimentară a acestui tip de transport, o vom face cu mare plăcere.

- Iese Iaşul din sfera aceasta de poluator constant, arătat cu degetul de toată lumea, de la cetăţeanul de rând până la organismele europene?

- Iaşul a ieşit din această zonă şi avem ultima raportare a Gărzii de Mediu, din 19 decembrie 2019, care arată faptul că, în sfârşit, după o muncă care nu a fost deloc uşoară, am reuşit să avem un număr de depăşiri la jumătate faţă de anul precedent. Deci, să faci o reducere la jumătate a însemnat un efort. Am spălat şi măturat, anul trecut, peste 38 milioane metri pătraţi de stradă - atât de multe treceri au fost! - şi s-au salubrizat peste 245 de milioane de metri pătraţi de stradă. Practic, în fiecare zi am ţinut cisternele şi periile pe străzi. Am cumpărat 7 cisterne noi, 5 perii mecanice noi şi multe alte echipamente care au costat peste 7 milioane de euro,, iar în felul acesta Iaşul a reuşit să fie, la nivel naţional, printre puţinele oraşe, dacă nu chiar singurul, care a avut înjumătăţirea numărului de depăşiri la poluare pe cele mai sensibile zone din oraş, vorbim de staţiile Podu de Piatră şi Cantemir, căci celelalte oricum nu înregistrau depăşiri.

„Eu trebuie să creez acest echilibru între a nu încurca dreptul de proprietate al fiecărui cetăţean şi a lăsa totuşi o viaţă coerentă şi bună pentru toţi cei care în momentul de faţă locuiesc în Iaşi şi cred că am reuşit să împărtăşesc acest deziderat”.

- Ieşenii solicită tot mai multe zone verzi, parcuri, argumentând că se simt sufocaţi nu doar de trafic, ci şi de amploarea pe care a luat-o sectorul imobiliar. Care este, în viziunea dumneavoastră, soluţia la aceste probleme, care se acutizează, din păcate?

- Gândim cu toţii la fel, din acest punct de vedere, în sensul că nu poţi rămâne indiferent când vezi că un spaţiu, despre care tu credeai că este unul public, te trezeşti că vine cineva şi spune este al meu, am dreptul de a construi pe el şi se apucă de făcut ceva acolo. Pe de altă parte, este şi dreptul proprietarului de a-şi exploata bunul pe care îl are într-o variantă pe care o socoteşte propice, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Eu trebuie să creez acest echilibru între a nu încurca dreptul de proprietate al cetăţeanului şi a lăsa totuşi o viaţă coerentă şi bună pentru toţi cei care în momentul de faţă locuiesc în Iaşi şi cred că am reuşit să împărtăşesc acest deziderat. Am introdus în mod obligatoriu prevederea că minim 30 la sută din suprafeţele nou construite trebuie să rămână spaţii verzi. Obligatoriu. Apoi, introducerea parcărilor în subteran, mai ales la complexele de locuinţe, pentru a putea să avem alte funcţiuni la sol, dar şi investiţiile permanente pe care le-am făcut în salvarea unor suprafeţe verzi cucerite de maşini şi transformarea lor într-un spaţiu intensiv care să ofere şi un aspect estetic corect, dar care să-şi ducă şi rolul de spaţiu verde generator de oxigen şi de umbră.

- S-a schimbat ceva în modul de abordare al Executivului când vine vorba despre Iaşi?

- Da. Recunosc că nu la nivelul parametrilor pe care mi i-aş fi aşteptat, dar în linii generale da.

- Aţi făcut lobby pe lângă noul Guvern pentru finanţarea vreunui obiectiv anume din municipiul Iaşi?

- Am făcut lobby pentru mai multe obiective şi avem deja un prim succes – Cinematograful Trianon, care a intrat în lista scurtă a CNI şi care va trebui să fie finanţat în următorii ani ani, până la finalizare. Dar, lobby-ul pe care îl fac de fiecare dată ţine de centura oraşului, de Spitalul Regional de Urgenţă, de autostrada pentru Moldova şi de o bază sportivă regională. Sunt cele patru teme cu care abordez de fiecare dată când se schimbă guvernul. Acestea sunt obiective foarte importante pentru Iaşi, pentru Moldova şi speranţa mea este ca viitoarele guverne chiar să le facă obiective prioritare.

- De ce nu reuşeşte Iaşul să se bată de la egal la egal cu Clujul? Ce-i lipseşte Iaşului, în momentul de faţă, pentru a duce „pe picioare”, cum spun boxerii, această dispută?

- Iaşul a reuşit să bată nu doar orice oraş din România, ci aproape toate oraşele din Europa. Am ieşit pe locul doi pe Europa în ceea ce priveşte ritmul de creştere în domeniul IT şi ne-am bătut în această competiţie nu doar cu statele UE, ci au intrat în competiţie şi state nemembre UE. Primul loc a fost câştigat de oraşul german Darmstadt, locul doi Iaşul. Am ieşit pe locul I în ţară în domeniul IT - am fost premiaţi de Asociaţia Smart Citty - şi pe locul I pe ţară în domeniul salubrităţii, premiaţi de Asociaţia Municipiilor din România pentru cele mai inovative şi eficiente metode de salubrizare. Sunt obiective câştigate. Am făcut acest comentariu doar ca să ne întoarcem la raportul dintre Iaşi şi Cluj. Nu avem nicio stare de inferioritate în abordarea acestui raport, Clujul nu ne este cu nimic superior, nici Iaşul nu este cu nimic superior Clujului. Suntem două oraşe în două părţi ale ţării, unul s-a dezvoltat într-o epocă, altul în altă epocă. Noi am venit pe un fundament istoric, ei pe un alt fundament istoric, e adevărat, ei mai aproape de Viena, noi mai aproape de Moscova. Dar din punct de vedere intelectual, cultural, conceptual şi chiar ca ritm de dezvoltare nu avem nimic de obiectat. Clujul a avut însă un mare noroc pe care lumea îl scapă din vedere, iar acesta se numeşte fostul prim-ministru Emil Boc, care a pompat constant sume importante de bani din bugetul naţional către Cluj. Aici este lucrul care a făcut diferenţa. Noi n-am reuşit să trimitem până acum un prim-ministru de la Iaşi – cu paranteza Mihai Ungureanu, care, sigur, în şase luni, nu a reuşit să facă mare lucru.

„La clubul de fotbal de fiecare dată s-a dat vina pe antrenor, fără să se ţină seama de faptul că mecanismul de conducere era şi este învechit, că n-a reuşit să se racordeze la noile realităţi din fotbalul românesc, plin doar de speranţă, nu şi de faptă”

- Schimbând registrul, fotbalul ieşean a acaparat audienţa naţională a consumatorilor de informaţii sportive în acest debut de an. A venit Rednic, continuă să vină jucători... vine, totuşi, şi Ciprian Paraschiv ca preşedinte?

- Da. Toate s-au confirmat şi am o stare de satisfacţie personală şi de reproş personal, în acelaşi timp, pentru că fiind un subiect foarte fierbinte, atacat de fiecare dată şi în presă, dar şi de către organele de cercetare penală – mă refer la fotbal, am preferat să mă menţin oarecum independent de o abordare frontală. Dar mi-am dat seama că, totuşi, oamenii nu aveau nevoie de la mine neapărat de bani, aveau nevoie de la mine - şi au în continuare, de o implicare activă, de un preşedinte jucător, să spunem aşa, pe înţelesul tuturor. O încercare de a continua această reformă în club pentru că de fiecare dată s-a dat vina pe antrenor, fără să se ţină seama că mecanismul de conducere a acestui club era şi este învechit, că n-a reuşit să se racordeze la noile realităţi din fotbalul românesc, plin doar de speranţă, nu şi de faptă, motiv pentru care l-am rugat pe domnul preşedinte Adrian Ambrosie să lase să aducem un alt preşedinte de club, iar el să se ocupe de partea administrativă şi de marketing, să schimbăm organul de conducere, să schimbăm şi Comitetul Director sau să-l primenim în cea mai mare parte, să nu fiu foarte radical, şi în felul acesta să reclădim clubul pe un alt statut.

- Ce se va întâmpla cu Adrian Ambrosie, cu Toni Heleşteanu, cu profesorul Leonida Antohi...?

- Domnul Antohi poate rămâne pe lângă club, este un sfetnic bun al clubului, dar cred că în Consiliul Director trebuie să aducem şi o nouă generaţie de iubitori de sport. Toni Heleşteanu va fi el însuşi cel care va decide ce va face în continuare, funcţie de cum se va autoevalua şi abia aştept să văd ce va spune el despre el, despre şi contribuţia pe care a avut-o la clubul de fotbal. Şi acolo sunt două tabere, o parte care spune că el s-a ocupat cum trebuie de club - iar dacă este aşa, aşa să fie, şi o altă parte care spune că ar fi putut să facă mai mult, iar dacă este aşa şi e majoritară, atunci el va fi probabil înlocuit sau i se vor prelua din sarcini.

- Va prelua Adian Ambrosie funcţia de preşedinte al Consiliului Director?

- Deocamdată, nu. De la 1 februarie el ar trebui să devină vicepreşedinte în executivul clubului şi o să vedem exact după prima întrunire a Comitetului Director unde va sta Adrian Ambrosie.

- Mutăm stadionul din dealul Copoului?

- Nu-l mutăm, ci mai construim unul.

- Tot în dealul Copoului?

- Nu. Joi am avut aproape patru ore de discuţii cu noii proiectanţi ai arenei sportive care urmează a fi construită la Iaşi. Amplasamentele studiate sunt cele legate în continuare de Moara de Vânt, pentru că nu vrem să facem două investiţii paralele în ceea ce priveşte partea complementară unui astfel de obiectiv. Mai precis, sala de sport, care trebuie să aibă locuri de parcare pentru autocare şi vizitatori şi stadionul, care trebuie să aibă şi el parcare şi am decis să le punem unul lângă celălalt, să folosim în comun zona de parcare, să avem apa şi canalizarea comună, să nu muncim de două ori în două zone diferite.

- Dacă ar fi să le spuneţi iubitorilor de sport din Iaşi când va avea Iaşul un stadion nou, ce le-aţi spune?

- Avem opt luni de proiectare, începând de joi, de când am semnat ordinul de începere a lucrării către echipa de proiectanţi de la Bucureşti - printre altele, vreau să vă spun că acei oameni au experienţă, nu cum spun unii sau alţii, sunt oameni din echipele de proiectare de la stadioanele din Craiova, Târgu Jiu, care au experienţa unor stadioane ce se prezintă relativ bine sau foarte bine. Dar primul obiectiv care va începe va fi sala de sport, pentru că sala de sport din Iaşi este nefuncţională, ea nu poate face nici măcar competiţii de ligă naţională în momentul de faţă, pentru volei şi baschet, decât cu acceptul arbitrilor, care fac tot felul de derogări peste derogări... Va trebui să începem cu sala de sport nouă, care va avea 10.212 locuri, le-am numărat împreună cu proiectanţii, şi o să facem o prezentare publică într-o lună, o lună jumătate...

„Sala de sport, care va avea 10.212 locuri, se va ridica la un cost mediu de 2.700-3.000 euro pe loc, iar stadionul va rămâne în media de 2.200-2.300 euro pe loc. Asta înseamnă că sala de sport se va duce către 30 milioane de euro, iar stadionul către 45-50 milioane euro”.

- După cele opt luni ce se va întâmpla?

- După cele opt luni şi în paralel cu proiectarea, vom începe negocierile cu următoarele instituţii: pentru sala de sport cu Compania Naţională de Investiţii, care va primi documentaţia în luna februarie, iar pentru stadion la Compania Naţională de Investiţii. O singură paranteză - vom contacta şi băncile, deoarece sunt convins şi este anormal să cred că CNI va investi mare parte a banilor pe care-i gestionează în Iaşi...

- Este vorba despre o sumă mare?

- Nu este foarte mult. Sala de sport se va ridica la un cost mediu de 2.700-3.000 euro pe loc, iar stadionul va rămâne în media de 2.200-2.300 euro pe loc. Asta înseamnă că sala de sport se va duce către 30 milioane de euro, iar stadionul către 45-50 milioane euro. Nu e foarte mult, nu e nici puţin, dar o abordare raţională, cu investiţii din partea statului şi/sau fonduri europene pentru proiectele de eficienţă energetică, şi/sau împrumuturi rambursabile de la băncile româneşti şi internaţionale, ar putea face un amestec credibil şi pentru cetăţenii municipiului Iaşi că, totuşi, aceste două obiective vor începe. Eu voi încerca, bineînţeles şi cu acceptul Consiliului Local, ca imediat după aprobarea indicatorilor tehnico-economici la sala de sport să dăm drumul şi la licitaţie.

- O plajă de aşteptare?

- Un an de zile să începem efectiv construcţia. Ar fi cel mai optimist termen pe care-lputem avansa.

- Şi o ultimă apreciere referitoare la alegerile preconizate în două tururi de scrutin... Poate PNL forţa alegeri anticipate cu acest demers?

 

- Da. Şi cred că asta şi vrea şi e din punctul meu de vedere, la flerul meu politic, după câţiva ani de politică, este şi bine. E bine pentru că stabilizează o guvernare viitoare înainte de finalul mandatului de drept, mai economisim timp şi avem foarte multe de recuperat din acest punct de vedere nu se mai poate întâmpla nimic extraordinar pe scena politică românească se ştie foarte bine care este trendul fiecărui partid în momentul de faţă după ce preşedintele Klaus Iohannis a câştigat un nou mandat, deci nu inventăm apa caldă, care este inventată de alţii. Se cunoaşte trendul partidului fruntaş, al celor care vin din spate se cunoaşte deci există şi opţiunile creării unui nou guvern cât mai rapid care să-şi preia din plin sarcinile şi să înceapă să facă un program de guvernare coerent.

A consemnat Dan M.BREZULEANU