Pogromul de la Iași. O tragedie a umanității

 * Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei României, a avut loc între 27 și 30 iunie 1941 * această tragedie, în care mii de evrei au fost masacrați, a avut cauze adânc înrădăcinate în antisemitismul care caracteriza acea epocă, exacerbându-se în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial și al alianței României cu Germania nazistă

În perioada interbelică, România a cunoscut o creștere a sentimentelor antisemite, alimentate de mișcări naționaliste și fasciste precum Garda de Fier. Antisemitismul era adânc înrădăcinat în societate, influențat de prejudecăți religioase, economice și sociale. În timpul regimului lui Ion Antonescu, aceste sentimente s-au intensificat, întrucât guvernul colabora strâns cu Germania nazistă, adoptând o serie de legi rasiale și persecutând comunitatea evreiască.

În iunie 1941, în contextul invaziei Uniunii Sovietice de către forțele Axei, guvernul român și armata au început să vadă evreii din România ca pe o amenințare internă, suspectându-i de colaborare cu sovieticii. Pe fondul acestei paranoii, autoritățile române au decis să lanseze un atac masiv asupra evreilor din Iași, un oraș cu o comunitate evreiască semnificativă.

În dimineața zilei de 27 iunie 1941, trupele române și germane, împreună cu poliția și jandarmeria locală, au început o serie de atacuri asupra evreilor din Iași. Mii de evrei au fost scoși din casele lor, bătuți și împușcați pe străzi. Bărbați, femei și copii au fost adunați în piețe publice și în gări, unde mulți au fost uciși fără milă. Cei care nu au fost omorâți pe loc au fost arestați și închiși în condiții inumane.

În următoarele două zile, pogromul a continuat cu aceeași intensitate. Supraviețuitorii au fost încărcați în trenuri de marfă, într-o încercare de a-i deporta. Aceste trenuri, cunoscute sub numele de „trenurile morții”, erau supraaglomerate și lipsite de apă sau hrană. Mulți dintre cei închiși în aceste trenuri au murit sufocați sau din cauza deshidratării.

Pogromul de la Iași a avut consecințe devastatoare pentru comunitatea evreiască din România. Peste 13.000 de evrei au fost uciși în doar câteva zile, iar supraviețuitorii au rămas traumatizați pe viață. Această tragedie a marcat începutul unei perioade de persecuții intense împotriva evreilor din România, culminând cu deportările în Transnistria, unde zeci de mii de evrei și romi au fost uciși sau au murit din cauza condițiilor inumane. Reacțiile internaționale au fost limitate în acea perioadă, întrucât multe țări erau deja implicate în război și aveau propriile probleme. Totuși, după război, pogromul de la Iași a devenit un simbol al atrocităților comise împotriva evreilor în Europa de Est și a fost studiat pe larg de istorici și cercetători.

Memoria și comemorarea

Astăzi, pogromul de la Iași este comemorat ca un act de barbarie extremă și un avertisment împotriva intoleranței și urii. Muzeul Literaturii Române, alături de Institutul Francez, invită publicul joi, 27 iunie, de la ora 19:00, la Casa Muzeelor, la un eveniment dedicat Zilei Comemorării Pogromului de la Iași și personalității poetului Benjamin Fondane. Evenimentul va debuta cu interpretarea la pian a piesei „Avinu Malkeinu”, de către Vlad Frunză, cu un cuvânt de deschidere al președintei Comunității Evreilor Iași, Benjamina-Ides Vladcovschi, și cu rugăciunea pentru victimele Pogromului de la Iași, oficiată de Rabinul Iașilor și Moldovei, Yehoshua Aronovich. Va urma prezentarea cărții „Correspondaces familiales 1905-1944”, Benjamin Fondane, la care vor lua parte invitații Michel Carassou (editorul cărții), Vera Gajiu (traducătoarea cărții) și Vincent Henry (Directorul Institutului Francez Iași. Seara va continua cu proiecția, în avanpremieră, a documentarului-eseu „Insula Fondane”, regizat de Valentin Mocanu, bazat pe un scenariu care recurge la fragmente din corespondența de familie a lui Benjamin Fondane. Vizionarea filmului va fi urmată de discuții cu echipa artistică, alături de invitatul special, artistul Matei Bejenaru.

Maura ANGHEL