Obiective turistice in zona raului Valsan

Biserica Bohari

Este construita in 1641 sub domnia Voievodului Matei Basarab si e ctitorita de jupanul Mitrea, Marele Sifar de Targoviste. Pisania bisericii, scrisa in romaneste, ofera date privind anul constructiei si numele ctitorilor. Biserica ridicata de Mitrea Sufariu, probabil opera unor mesteri locali, este construita in forma de nava, din caramida si var negru, pictata in fresca la interior. Din punct de vedere arhitectural, se inscrie tipicului arhitectural al secolului XVII.

Muzeul satului Musatesti

In Muzeul etnografic al Musatestilor se afla expuse obiecte si ustensile casnice si gospodaresti, tesaturi de interior, cusaturi, piese de port popular traditional, obiecte legate de datini si obiceiuri locale etc., multe dintre ele fiind piese de arta populara de o deosebita valoare. In atelierele olarilor se pot vedea tipuri vechi, locale, de vase cum sunt: fiertura, parnaia, oala cu baiera, codana (oala mare de untura), oalele de moti, etc., ce-si mentin pana azi formele lor traditionale.

Manastirea Robaia

Se afla in comuna Musatesti, la o distanta de 25 de kilometri nord-est de Curtea de Arges si este o vatra de sihastrie atestata documentar inca din secolul al XIV-lea. Numele de Robaia provine de la un atac al turcilor care au intrat in aceasta biserica si au luat oamenii robi in noaptea de Inviere. Din documentele vremii aflam urmatoarele informatii despre acest lacas de cult: prima biserica din lemn este atribuita banului Armega, iar biserica din piatra construita de Sava Sufaru in anul 1644 a fost restaurata de Episcopul Iosif I al Argesului.

Pustiita de vreme, aceasta a fost refacuta intre anii 1843-1868 de catre Teodosie, Visarion si Naum monahul. Au mai avut loc cateva renovari si refaceri ale picturii, care ramane una dintre cele mai frumoase picturi din Muntenia. Biserica a fost repictata in anii 1848, 1901 si 1951. Cum am amintit sumar, pe locul unei biserici de lemn ctitorite de catre banul Armega, in secolul al XVI-lea, s-a inaltat, prin osardia unui Sava din Furduiesti si a sotiei sale, Livera, inainte de anul 1644, o biserica de zid, in jurul careia s-a injghebat asezamantul monahal de la Robaia. Biserica Sfantul Mare Mucenic Gheorghe a asezamantului, a dainuit peste veacuri, prin grija episcopului carturar Iosif I al Argesului cat si a staretilor obstii si a arhiereului Nichita Duma, care au consolidat-o, i-au adaugat pridvorul in anul 1857 si au inzestrat-o cu: chilii, clopotnita – in 1857 – si staretie – in 1935.

Manastirea a servit drept chinovie pentru ultimii ani de viata ai pictorului Parvu Mutu, impatimitul de frumos vesnicit in scenele pictate prin atatea lacasuri de adanca simtire romaneasca. Trecand la monahism – sub numele Pafnutie – s-a stins in anul 1735, cu dorinta sa cea din urma de a fi inhumat in vatra de nemurire a Robaii. Asezamantul monahal de la Robaia a renascut, prin grija episcopului ctitor Calinic Argeseanul, imbogatindu-se, in ultimii ani, cu: cladirea chiliilor, cu noua staretie, cu podoaba innoita a picturii murale din biserica si cu mobilier de cult daltuit in lemn. La Manastirea Robaia isi petrec viata de obste, intr-o restransa comunitate monahala, 25 de surori si calugarite, calauzite de maica Petronia, stareta asezarii manastiresti. Surorile si maicutele indruma vizitatorii, cu o dulce dojana, sa posteasca si sa se roage. Strainii sunt invitati sa bea apa de la izvorul vindecator. Atat calugaritele, cat si satenii povestesc despre nenumarate cazuri de vindecari, ceea ce a raspandit in tot tinutul faima acelui izvor.

Muzeul satesc Gales

Muzeul Etnografic a fost infiintat inca din 1976 in centrul actual al satului Gales, fiind organizat intr-o cladire proprie, in stil argesean, ridicata prin mijloace si munca benevola de catre sateni, la staruinta invatatorului emerit Florea State. Casa Muzeu a fost conceputa special cu aceasta destinatie pentru a ramane ca un model de casa taraneasca din Galesul secolelor XIX – XX. Cladirea este din barne de lemn pe o temelie de piatra, cu etaj cu sala. La primul nivel, casa este compusa din sase camere cu trecere una intr-alta, cu peretii albi, varuiti si tavane din podina de fag batuta pe grinzi aparente din lemn. Dintre aceste 6 camere cu ferestre pe toate cele patru laturi ale casei, doua sunt amenajate cu de-amanuntul ca si odaile de altadata ale satului.

Una este "odaia cu corlon" – bucataria taraneasca de altadata, cu icoana in perete, la rasarit, cu pamant pe jos, cu masa de lemn, scaune, strachini de pamant, tronul de malai. Cealalta este "odaia de dormit" sau "iatacul" pardosita cu scandura, cu icoana in perete, crucea si oala cu busuioc pe masa; aici vizitatorul descopera patul tare de scandura, lada de zestre, acoperite cu frumoase tesaturi colorate de lana precum si copaita atarnata de tavan. Celelalte patru camere contin exponatele stranse din gospodariile oamenilor din sat oglindind atat portul cat si indeletnicirile locuitorilor Galesului. In camera mare se pot gasi expuse mai multe costume barbatesti si femeiesti lucrate in casa, "chilimuri" si prosoape taranesti.

Schitul Bradet

Este un monument istoric datand probabil de la jumatatea secolului al XIV-lea. Prin materialele si tehnica de constructie (caramida si piatra bruta), aminteste de Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Pictura interioara a fost restaurata in anul 1761. Schitul Bradet este una dintre cele mai vechi monumente de arta romaneasca medievala, considerata o capodopera artistica, ctitoria lui Mircea cel Batran.

Statiunea balneo-climaterica Bradet

Statiunea balneo-climaterica Bradet este situata la 624 m altitudine, pe cursul superior al raului Valsan, in depresiunea Bradetu. Factori balneari: ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone. Inca din 1888 a fost descoperit primul izvor de ape minerale, cunoscut sub numele de Puturosul (astazi sunt cunoscute sapte izvoare). Efectul benefic al acestor ape minerale in tratamentul afectiunilor renale, hepatice, gastrice, metabolice, reumatice este bine cunoscut si utilizat in cadrul tratamentelor de recuperare fizioterapeutica care se efectueaza in spitalul Bradet.

Cheile Valsanului

Pentru amatorii de drumetii montane, Cheile Valsanului constiuie o adevarata atractie, oferind turistilor pe parcursul a aproximativ 15 km peisaje de o frumusete salbatica. La iesirea din Cheile Valsanului, spre amonte, este o poiana insorita, unde in fiecare an nenumarati turisti isi instaleaza corturile pe perioada concediilor. Urcand spre Valsan, gasiti un baraj hidroenergetic, care comunica printr-un canal subteran impresionant cu Barajul Vidraru. Cei care sunt impatimiti ai excursiilor montane, isi pot continua drumul pana la Varful Moldoveanu.