Muntii Fagaras - Carpatii Meridionali

Muntii Fagaras fac parte din Carpatii Meridionali, aici gasindu-se si cel mai inalt varf montan din Romania, varful Moldoveanu.

 

Pe cuprinsul intinderii masivului Fagaras se gasesc 8 varfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544m, Negoiu cu 2.535m, Vistea Mare cu 2.527m, Caltun-Lespezi cu 2.522m, Vanatoarea lui Buteanu cu 2.507m, Cornu Caltunului cu 2.510m, Hartopu cu 2.506m, Dara cu 2.501m etc. Exista, de asemenea, 42 de varfuri avand peste 2.400m si mai mult de 150 de varfuri de peste 2.300m. Aceste varfuri sunt separate intre ele prin sei adanci, unele coborand pana sub 2.000m altitudine (Curmatura Zarnei, 1.932m).

 

Masivul Fagaras, de la est la vest masoara in linie dreapta, aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Muntii Fagaras sunt delimitati la vest de Valea Oltului, iar la est de Barsa Grosetului si Raul Dambovita. La nord sunt delimitati, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si sub denumirea de Tara Oltului. Suprafata totala acoperita de muntii Fagaras este peste 2.400 km², fiind, spre comparatie, de circa 7,5 ori mai mare decat a muntilor Bucegi.

 

Portiunile cele mai dificile de strabatut ale crestei fagarasene le constituie unele sei ce despart vaile sau caldarile glaciare nordice de cele sudice. Creasta principala si ramificatiile nordice ale Fagarasului supuse actiunii curentilor, precum si dezagregarilor produse de inghet si dezghet, formeaza in unele locuri custuri foarte inguste, sei crenelate, cum sunt: Portita Arpasului cu Fereastra Zmeilor, seile dintre vaile Serbotei (nord), izvoarele Scara si Negoiu (sud). O alta caracteristica a acestor munti o constituie numeroasele circuri glaciare, precum si lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane.

 

Clima din acest masiv este una aspra, cu caracteristici subpolare, temperatura scazand odata cu cresterea altitudinii. Valoarea medie anuala a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variaza intre 20 si -38 grade Celsius.

 

Haina vegetala a Masivului Fagaras este foarte bogata si variata. Paduri compacte acopera pantele muntilor pana la o inaltime de aproape 1.700m, iar intinse fanete si poieni - impodobite cu tot felul de flori - impanzesc malurile vailor, luminisurile padurilor sau plaiurile ondulate de sub centura impadurita a masivului. Dincolo de regiunea fanetelor incepe padurea de fag, care acopera in mare parte poalele masivului. Fagul se dezvolta aici puternic, inalt si drept, alcatuind codrii cu adevarat mareti. Pentru frumusetea padurilor de fagi argintii de pe Valea Balei ca si pentru celelalte valori turistice ce se gasesc de-a lungul ei (stancarii, lacuri si cascade), aceasta vale a fost declarata de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervatie naturala. Dintre florile ocrotite prin lege mentionam: floarea de colt, sangele voinicului, iedera alba.

 

Fauna este bogata, atat in zonele subalpine, acoperite de cele mai multe ori de paduri intinse, cat si in zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, mentinandu-si adaposturile in numeroase regiuni de la limita superioara a padurilor de conifere. In padurile de altitudine mai joasa, mistretii ofera inca un vanat pretios, atat in tinuturile nordice ale masivului, cat si in cele sudice. Jderul si rasul se intalnesc mai rar, in schimb, veverita apare mai pretutindeni in calea drumetului, in regiunile forestiere, unde nelipsita este si vulpea, iar cerbii si caprioarele dau farmec padurilor de la poale, lupul este prezent si el in aceste locuri. Multe pasari infrumuseteza viata padurii: se intalnesc forfecute, cintezoi, cojoaice de munte, ciocanitoare, sturzi, codobaturi de padure, mierle. Cocosi de munte si ierunci se adapostesc prin desisuri. Dintre pasarile rapitoare traiesc in masiv: ulii, soimi, acvile de padure sau pajure, vanturei, si mai rar vulturi de stanca. Numeroase reptile, unele inofensive ca soparlele de munte, gusterii precum si batracienii, cum sunt salamandrele, misuna prin covoarele de frunzis mort. In unele locuri, pe versantii orientati spre soare, vietuiesc si vipere. Multe din paraiele de munte si lacurile alpine sunt astazi repopulate cu pastravi. Pe culmi traieste capra neagra, ocrotita prin lege. Deasupra crestelor si pasunilor alpine, se intinde spatiul larg al vulturilor plesuvi sau bruni si al acvilelor de munte.