Ghetari in deriva în Arctica

 

 

O veste a rascolit lumea oamenilor de sziinta: în 1884, la trei ani dupa scufundarea ''Jannettei'' pe tarmurile de sud ale Groenlandei, eschimosii au gasit câteva obiecte ce apartineau expeditiei întreprinse de De Long. S-a ajuns la concluzia ca aceste obiecte au trecut in deriva pe ghetari pe lânga polul Nord si au ajuns in Groenlanda. Exista, prin urmare, un curent stabil ce porneste sin Siberia de Est spre Groenlanda, trecând pe lânga Polul Nord ! Tânarul savant norvegian Fridtjof Nansen, însufletit de aceasta indee, porneste pe vasul '' Fram '' spre Polul Nord. Astfel a început în 1893 cunoscuta expeditie in deriva a lui Nansen.
Vasul ''Fram'', construit special pentru navigatie in contitiile Arcticii, a iesit victorios din lupta cu ghetarii ce amenintau in fiecare moment sa-l striveasca.

Un an de cercetari nu s-a soldat cu succese prea mari. Înaintarea spre pol a fost c-am lenta. Vazând acesta, Nansen a hotarât sa continuie drumul spre Polul Nord pe sanii trase de câini. Ajutat de îndraznetul marinar Johansen, Nansen porneste hotarât sa atinga telul urmarit. N-a putut ajunge decât la 86°14' latitudine nordica si 95° longitudine estica - cel mai înaintat punct atins pâna atunci de oameni. Continuarea drumului spre nord însemna o moarte sigura. Mai putea încerca întoarcerea pe ''Fram''. Dar exista oare certitudinea ca '' Fram '' se mai afla acolo unde fusese lasat ? De buna seama ca pornise deja in deriva spre sud-vest. Nu ramânea decât o solutie : sa ajunga pe jos la arhipelagul Franz - Josef.

A treia iarna, Nansen si ajutorul sau au petrecut-o pe insula, dupa ce au parcurs un drum extrem de anevoios. Au locuit intr-un bordei, ce aducea mai mult a vagauna, in care intreau în patru labe printr-un gang zidit din piatra si licheni. Acoperisul era facut din piele de morsa, iar incaparea era luminata de o lampa improvizata in care ardea grasime de urs. Primavara, Nanse si Johansen, facând cercetari in partea de sud a insulei, s-au întâlnit cu cercetatorul polar Hakson, care i-a adus pe vasul sau in Norvegia. ''Fram'' a ajuns acasa, urmându-si cale in deriva.

Si totusi, Polul Nord trebuia atins ! O încercare temerara apartine aviatorului suedez S.Andree, care a vrut sa zboare cu un balon din insulele Spitzbergen, în America. În 1897, un porumbel trimis de Andree a adus vestea ca balonul zboara în directie nordica. Acesta a fost ultimul sa mesaj. Abia peste 33 de ani, pe insula Belom, în apropiere de Spitzbergen, s-au gasit cadavrele înghetate ale membrilor expeditiei, prcum si carnetul sau cu notite.

Amiralul rus S.O.Makarov, sustinut de marele savant Mendeleev, a obtinut de la guvern aprobarea si fondurile necesare construirii primului spargator de gheata din lume, ''Ermak'', care si astazi circula prin apele Arcticii. In 1900 si 1901, ''Ermak'' a încercat în zadar sa strabata gheturile arctice si sa ajunga la Polul Nord. Mendeleev a propus ca spargatorul de gheata sa foloseasca explozibile pentru efectuarea cercetarilor stiintifice. Propunerea sa nu a fost acceptata de guvern. Multi ani ''Ermak'' a fost folosit doar pentru curatirea de gheata a golfului Finic.