Mănăstirea Neamţ

Face parte din monumentele preţioase ale Moldovei şi ale judeţului Neamţ. Acesta a fost cel mai important centru cultural şi spiritual al Moldovei, atât în evul mediu, cât şi în epoca modernă. Mănăstire ortodoxă de călugări, situată în satul Mănăstirea Neamţ, comuna Vânători din judeţul Neamţ, aceasta este una dintre cele mai vechi aşezări monastice ale Moldovei, fiind ctitorie din secolul al XIV-lea a domnitorului Petru I Muşat. A fost ulterior refăcută de către Alexandru cel Bun, pe locul unde cu 100 de ani în urmă existase o bisericuţă din lemn, numită Biserica Albă. Nu se ştie cu exactitate ce s-a întâmplat cu această biserică, dar se spune ca a fost distrusă de un cutremur în jurul anului 1471. Aceasta a fost înlocuită de monumentala ctitorie a lui Ştefan cel Mare, biserica cu hramul Înălţarea Domnului construită în anul 1497 având drept model Putna. Construcţia este din piatră, de plan triconc, având o lungime de 40 m, este o strălucită ilustrare a stilului moldovenesc din acea epocă. Construcţia lungă şi înaltă, cu o singură turlă zveltă pe baza stelată, ocupă centrul incintei mănăstireşti. Spaţiul din interior este relativ redus însă aminteşte de expresia interioarelor gotice. În altar, naos şi gropniţă se păstrează picturile originare, din vremea lui Ştefan cel Mare. Picturile din pronaos şi pridvor au fost realizate în vremea lui Petru Rareş. Sunt păstrate pe ocniţele de pe faţada sudică a bisericii câteva fragmente de picturi din secolul al XVI- lea, care înfăţişează apostoli, prooroci şi îngeri.
Din construcţiile care au fost ridicate pe vremea lui Alexandru cel Bun, complexul mănăstiresc organizat în jurul unei curţi patrulatere păstrează numai parterul turnului de intrare şi turnul din coltul de N-E. Cea mai mare parte a corpului chiliilor sunt din 1794 - 1796.
La Mănăstire, încă din secolul al XV- lea a funcţionat şi o vestită şcoală de caligrafi, copişti, miniaturişti, sculptori în lemn, unde au lucrat printre alţii Gavriil Uric, Ghevarsie. În partea de sud-vest a mănăstirii se află muzeul, în care se păstrează o colecţie impresionantă de icoane, manuscrise şi tipărituri, câteva tablouri realizate de Nicolae Grigorescu şi iconostasul de secol XVII, aflat în trecut în paraclisul Cetăţii Neamţului.
În incinta mănăstirii a fost construită, în stil neoclasic, în jurul anului 1826, biserica Sfântul Gheorghe. La ieşirea din incinta mănăstirii, la o distanţă de aproximativ 400 de metri, se afla Bolniţa şi Paraclisul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, care a fost construit între anii 1843 - 1846.
Seminarul care funcţionează şi în prezent la Mănăstirea Neamţ a fost înfiinţat cu sprijinul domnitorului Dimitrie Ghica, în anul 1855.
Părăsind mănăstirea Neamţ, la ieşirea din sat, puteţi face o vizită la casa lui Mihail Sadoveanu, unde veţi descoperi un loc liniştit plin de poezie.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2775.