Justiţia sunt eu!

Nici bine nu a început anul 2013, că preşedintele şi premierul au îngropat în nămeţi coabitarea. Au uitat de acordurile secrete prin care se angajau să se respecte reciproc şi, mai mult, să-şi vadă fiecare de atribuţiile lui, de instituţiile pe care le patronează. Dacă în cazul lui Victor Ponta am văzut unii paşi înapoi pe calea compromisului, nu acelaşi lucru se poate spune despre eternul jucător Traian Băsescu. Dovada cea mai grăitoare în acest sens o reprezintă alegerile pentru şefia Consiliului Superior al Magistraturii, unde, după ani de zile de cutume şi regulamente acceptate de cei direct implicaţi, Traian Băsescu vine şi aruncă din nou gaz pe foc, pe un scandal mocnit în interiorul forului suprem al judecătorilor. Adevărata miză, cum bine a spus-o preşedintele în repetate rânduri pe parcursul penitenţei din garaj de vara trecută, o reprezintă controlul Justiţiei. Nu că Justiţia ar sta în pixul unor Ghica sau Hăineală, care au făcut rocada la vârful CSM... Ţinta principală în acest caz o reprezintă numirea şefilor de la DNA sau Parchetul General.
Pentru cine nu ştie, Ministrul Justiţiei a înaintat deja două propuneri preşedintelui, pentru validare. Traian Băsescu însă nu se grăbeşte, anunţând de altfel că nu are nici un interes s-o facă, ba chiar dimpotrivă. După cum arată, ar dori chiar tergiversarea acestui proces, câtă vreme numirile nu-i aparţin. Aşa că, preşedintele vine cu o nouă interpretare a Constituţiei, potrivit căreia, dacă CSM numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii, automat – deduce Traian Băsescu, ar avea dreptul să numească şi şefii peste DNA şi Parchetul General. Cât priveşte faptul că procedura nu e alta decât cea urmată în ultimii ani de toţi miniştrii Justiţiei, nu mai contează. A fost o eroare, ne spune şeful statului, pe care nu s-a gândit nimeni să o conteste ori să o îndrepte. Sau, am spune noi, câtă vreme i-a convenit cui trebuie, nimeni nu s-a deranjat să atace procedura la Curtea Constituţională. Mare noroc însă de Traian Băsescu, un preşedinte care îşi permite să lase Justiţia în incertitudine, doar pentru că la vârful uni minister se află cineva care chiar nu-i înghite toate balivernele.
Într-un singur punct are însă dreptate Traian Băsescu. Justiţia a rămas singurul domeniu pe care nici USL şi nici d-sa încă nu au ajuns să-l controleze. De aceea poate şi această bătălie acerbă din ultimele zile, pentru un CSM din ce în ce mai contestat chiar de către cei pe care pretinde că îi reprezintă. Între timp, avem un preşedinte care a pierdut cam toate pârghiile de putere pe care le-a avut în România în ultimii ani. Nu mai are o majoritate care să-i facă toate mofturile în Parlament, nu mai are un Guvern pe care să-l călărească după bunul plac. Acum, e pe cale să piardă şi controlul asupra DNA şi al Parchetului General. Noi stăm doar şi ne întrebăm: pentru un preşedinte care spunea mai deunăzi, din goana snowmobil-ului, că grijile României nu mai sunt la el, ci la Guvern, de ce atâta agitaţie? Este în joc interesul României sau o avea preşedintele vreo temere personală?

Dan Haţegan