Ceahlăul, sihastrul de piatră al Moldovei

* încărcat de legende, „amprentat” de urmele sihaştrilor care au vieţuit în pustietatea lui, de copitele cailor de cărăuşie sau a animalelor de pradă, măturat de stihiile naturii, Ceahlăul rămâne un irezistibil loc în care oamenii muntelui se întorc atraşi de o forţă invizibilă * prin cele 5 „porţi oficiale de intrare” pe platoul Ceahlăului se perindă zilnic turişti, cercetători, călugări sau cărăuşi * în urma fiecărui urcuş, pentru fiecare rămâne o poveste nescrisă * Ceahlăul însuşi şi-a triat prietenii, prin zgârcenia cu care a făcut loc căilor largi de acces, lăsându-le loc doar celor care ştiu să guste în tăcere măreţia vârfurilor de până la 1750 de metri şi să admire minunata lucrare a naturii, întinsă pe 290 de kilometri pătraţi

 

  Cabana care străjuieşte Ceahlăul

Situată la o altitudine de 1750 de metri, Cabana Dochia este una dintre cele mai căutate locuri de popas de pe masivul Ceahlău. Construită în anul 1908, sub numele de Adăpostul numărul 1, cabana Dochia este dărâmată în anul 1909 din cauza unei furtuni puternice. Un an mai târziu, pe versantul sudic al Ceahlăului începe reconstrucţia cabanei care este finalizată abia în anul 1914. Primul Război Mondial o distruge din nou, ea fiind repusă în funcţiune abia în anul 1927, funcţionând mai mult ca refugiu pentru cei ce se încumetau să străbată vârfurile muntelui. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cabana Dochia a fost ocupată pe rând de trupele germane şi sovietice. Imediat după război, aceasta a fost administrată de mai mulţi cabanieri care i-au adus îmbunătăţiri, dar de abia în perioada 1958-1984 cabana reuşeşte să fie racordată la curent electric şi apă potabilă, iar între anii 1985-1989 se construieşte clădirea cabanei care există astăzi. Actuala Cabană Dochia este prevazută cu demisol, parter cu sală de mese şi bucătărie, camere cu două sau patru camere, dar şi dormitoare comune cu 14-17 locuri. Pentru o cameră de 2 locuri cu baie proprie, din totalul celor 3, locul de cazare este de 50 de lei, pentru o cameră cu 4 locuri şi baie proprie, cazarea costă 40 de lei de persoană, pentru singura cameră de 7 locuri, fără baie proprie, tariful este de 30 de lei pe noapte, iar un loc într-un dormitor comun de 14 sau 17 locuri cost 20 de lei. Fiind singura construcţie de pe Ceahlău, construită la cea mai mare altitudine, din faţa cabanei Dochia se poate vedea în zilele senine, de la staţiunea din Izvorul Muntelui şi până la crestele munţilor Rarău, Călimani sau Rodnei. Spre cabana Dochia se poate ajunge pe toate cele 7 trasee montane ce pornesc de la poalele muntelui, fie dinspre Durău, Izvorul Muntelui sau Bicazul Ardelean. Aprovizionarea cabanei se face cu ajutorul a doi cai. În cazul în care prind semnal, turiştii pot face rezervare la numerele de telefon 0730.603.801 sau 0730.603.802.

  * membrii familiilor Cantacuzino şi Sturdza poposeau în zona actualei cabanei Fântânele, loc unde a fost construită prima cabană cu circuit închis

 Situată undeva la jumătatea muntelui, Cabana Fântânele este situată pe versantul dinspre Durău, la o altitudine de 1220 de metri. Potrivit legendei, cabana îşi are începuturile în anul 1641 în locul numit Fântănele, de unde ţâşneau de sub stânci trei izvoare. În acest loc obişnuiau să se oprească sub un brad secular păstorii, vânătorii şi oamenii muntelui pentru a se odihni şi a-şi potoli setea, drept pentru care locul a devenit un punct de întâlnire al celor ce umblau pe munte. În anul 1854 în acest loc s-a construit prima cabană cu circuit închis destinată excursiilor pe Ceahlău, întreprinse de membrii familiilor Cantacuzino şi Sturdza. Prima cabană pentru turişti a fost construita în anul 1876. În anul 1927, primul cabanier construieşte o cabană cu două camere şi bucătărie, cu o capacitate de cazare pentru 12 persoane, aceasta funcţionând până în anul 1952, an când s-au început lucrările la o nouă cabană ce a fost terminată în anul 1958. În anul 1984 s-a reuşit racordarea la reţeaua electrică a cabanei, la care se poate ajunge din statiunea Durău, direct pe traseul marcat cu bandă roşie, fie de la cascada Duruitoarea, pe cruce roşie şi triunghi galben.

 Turiştii au la dispoziţie un număr de 80 de locuri de cazare şi o sală de mese cu bucătărie, aprovizionată de personalul cabanei prin cărăuşie cu rucsaci. Preţurile de cazare variază de la 60 de lei de persoană pentru o cameră cu un loc şi până la 20 de lei de persoană într-o cameră comună de 19 locuri. Rezervări pentru cazare se pot face la numărul de telefon 0730.603.803. Odată porniţi în urcare pe muntele Ceahlău, turiştii mai au o variantă de cazare gratuită la Schitul Stănile, accesibil dinspre Bicazul Ardelean, Mănăstirea Ceahlău sau Schitul Cerebuc, unde se poate ajunge de pe drumul axial ce face legătura între staţiunile Izvorul Muntelui şi Durău. Călugării de la aceste mănăstiri oferă cazare şi masă gratuită. Contează însă foarte mult dacă în locul ospitalităţii lor li se aduce o sticlă de ulei sau o pungă de făină.

  * preţul mediu nu depăşeşte 60 lei pe noapte

 În ce priveşte cazarea în staţiunile de la poalele Ceahlăului, cea mai bună variantă constă în rezervarea de camere la una din şiragul de pensiuni agroturistice din Durău sau Izvorul Muntelui. Preţul mediu al unei camere cu două paturi în staţiunea Durău nu depăşeşte 60 de lei pe noapte, excepţie fâcând puţinele pensiuni de lux din zonă, printre care Pensiunea Vânătorul, acolo unde o cameră cu două paturi costă 180 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus şi acces la piscină şi saună.

 Peste hotelurile şi pensiunile din Durău, turiştii pot opta şi pentru camparea în incinta pensiunilor, la preţul de 10 lei, sau pentru căsuţe, al căror preţ variază între 45 de lei, cu două paturi, sau 65 de lei cu 3 paturi. O altă variantă de cazare este oferită de Mănăstirea Durău, acolo unde turiştii se pot caza în pavilioane de 4 locuri, câte 2 paturi în cameră, la preţul de 30 de lei de persoană. Pentru accesul cu maşina spre staţiunea Durău, dinspre Bicazul Ardelean sau staţiunea Izvorul Muntelui, turiştii pot opta pentru varianta cea mai scurtă, respectiv axialul care porneşte din staţiunea Izvorul Muntelui situată lângă oraşul Bicaz, şi traversează poalele Ceahlăului pe un drum accesibil, asfaltat dar distrus parţial în urma activităţilor de la exploataţiile forestiere, care poate fi parcurs în minim o oră. Turiştii pot vedea de-a lungul acestui traseu, cele mai multe dintre turmele de oi de pe Ceahlău, de la aceste stâne putând fi cumpărate brânzeturi proaspete.

 

Singurul traseu pe care turiştii pot parcurge cu maşina aproape două treimi din drum este cel care porneşte din comuna Bicazul Ardealean, de la intersecţia DN 12 C cu drumul nemodernizat 127A (spre Tulgheş). Până la cabana Dochia, traseul are 21,6 km prin satul Telec - Curmătura Scaune - Jgheabul lui Vodă, fiind cel mai lung dintre rutele spre Ceahlău. Un turist care face la pas acest traseu ajunge la cabana Dochia în circa 6-7 ore. În schimb, cu maşina, timpii se reduc de cel puţin două ori. Autoturismele pot fi parcate în zona Schitului Stănile. Drumul forestier continuă circa 3 km spre Curmătura "La Scaune", însă este greu accesibil maşinilor mici. Urcuşul spre Dochia începe prin pădurea de conifere, traseul fiind marcat cu bandă albastră şi punct roşu. După traversarea zonei "Jgheabul lui Vodă", înainte de ieşirea în platou, la o altitudine de 1.765 m, poate fi admirat "Gardul Stănilelor", impresionant perete de stânci, adăpost pentru capre negre şi numeroase specii de plante rare. Din această zonă, turiştii mai au de parcurs jumătate de oră până la cabana Dochia.

Unul dintre cele mai populare trasee spre vârful Toaca este Durău - cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - cabana Dochia. Acest traseu este parcurs în special de turiştii care vor să atingă şi Toaca, distanţa dintre Dochia şi vârf fiind parcursă în mai puţin de o oră. Lungimea traseului Durău - Fântânele - Dochia ajunge la 7,3 km, gradul de dificultate este mediu, iar timpii de parcurs ajung la circa trei ore. Turiştii care se aventurează pe această rută trebuie să aibă în perioada iernii în zona stâncii Panaghia întrucât, de cele mai multe ori, traseul poate fi pierdut din cauza zăpezilor. Cel de-al doilea traseu din Durău este spre Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului - Jgheabul lui Vodă - Dochia. Cu o lungime de 7,9 km, ruta este parcursă în aproape 4-5 ore. La cascadă, care are o înălţime de 20 m, este amenajat un loc de popas. Traseul continuă prin stânga acesteia, pe o pantă abruptă, poteca fiind amenajată cu scări şi balustrade de lemn, iar parcurgerea acesteia în perioada iernii nu este recomandată turiştilor în perioada de iarnă.

La Dochia se poate ajunge din Izvorul Muntelui pe trei trasee, toate cu punct de pornire din zona cabanei cu acelaşi nume. Traseele sunt prin Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - cabana Dochia, Curmătura Lutu Roşu - Detunatele - cabana Dochia şi, respectiv, Poiana Maicilor - Clăile lui Miron - Ocolaşul Mic - cabana Dochia. Rutele au între 5,3 şi 7 km şi pot fi parcurse între 3 şi 4.30 ore. Traseele sunt marcate cu triunghi albastru, bandă albastră şi, respectiv, bandă roşie. Pe prima rută, iarna, în zona de jnepeniş din apropierea platoului, traseul se închide destul de des. Unele probleme pot fi întâmpinate în anotimpul de iarnă şi pe celelalte două trasee. Ruta prin Curmătura Lutu Roşu suferă o modificare uşoară, la ieşirea din pădure spre Dochia, urcând spre Piatra Miresei pentru a evita alunecările de zăpadă din jgheabul cabanei. În ceea ce priveşte traseul prin Poiana Maicilor, turtişii trebuie să aibă grijă la ieşirea din camping şi în zona Clăile lui Miron.

 Cel de-al doilea traseu după lungime spre Ceahlău porneşte din satul Neagra şi parcurge zonele Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic - cabana Dochia. Timpul de parcurs poate ajunge şi la şapte ore, iar traseul de 14,6 km este practicabil tot anul. Satul Neagra se află în partea de sud a Masivului Ceahlău, iar poteca marcată cu cruce albastră începe din zona centrală a localităţii pe drumul forestier de pe valea Neagra, spre nord. După circa 3 km, turiştii ajung la confluenţa a două pârâuri (Neagra Mare şi Neagra Mică), traversând o zonă acoperită cu păduri de foioase. Drumul forestier continuă de la confluenţa celor două pârâuri, iar accesul spre zona înală a Ceahlăului se face pe traseele marcate de-a lungul unor pârâuri.

 - este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel. Excepţie fac locurile special amenajate

  Masivul Ceahlău este cel mai renumit şi mai impresionant masiv din partea centrală a Carpaţilor Orientali, fiind înconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistriţei la est şi văile Bistrei, Pinticului şi Jidanului la vest

 Din staţiunea Durău şi cabana Izvorul Muntelui pornesc cele mai populare trasee, dar nu trebuie neglijată ruta care începe din Bicazul Ardelean, turiştii putând parcurge aproape două treimi din traseu cu maşina